Jurnal din anul pandemiei: Bringing Paris at home*

Am avut de gând să scriu despre lucruri mai serioase, cum ar fi faptul că în perioada asta m-am spălat și dezinfectat pe mâini într-un hal de mi-am făcut răni la degete și nu mai pot purta niciun inel sau despre unele practice cum a fost Paștele, primul petrecut în bucătărie la Cluj, primul și sperăm singurul în izolare la domiciliu, ori unele nostalgice cum este privitul primăverii de la fereastră sau din spatele blocului cu gândul că anul trecut fix pe vremea asta eram pe la Atena și-n Aegina. DAR, nu știu de ce, parcă deși am petrecut un Paște minunat în 3, cum nici nu speram, deși mă ustură/mănâncă mâinile de o iau razna și deși îmi vine să răsfoiesc cu non-stop albumul primăverii grecești de anul trecut, nu-mi vine să scriu despre ele. Izolarea asta constat că s-a manifestat în ultima vreme într-un singur sens: de la “vleau pișhu’ la oliță” la “vreau o primăvară (sau barem o toamnă) la Paris“. Dacă în primul caz sărim ca arși să îndeplinim dorința, că deh e chiar posibilă și așteptată de toată familia, asta a doua cu Parisul este… cum să vă spun, alinarea mea în această perioadă griuță. Dar să dezvolt…

Continue Reading

Célébrer le 14 Juillet À la Tarte

Cred că v-am mai zis că n-am, efectiv, cum să țin pasul cu localurile drăguțe, care se tot deschid la Cluj de vreo 2 ani (și mai bine) încoace. Sunt foarte multe, foarte faine și din ce în ce mai de acolo de acasă de la mama lor, cum e cazul localului în care am ajuns azi. Da, fix azi, de 14 iulie o prietenă îmi zice că m-ar duce într-un loc despre care ea crede că mi s-ar potrivi perfecthappy

a la tarte

Continue Reading

Pentru mine, Parisul…

Pentru mine, Parisul va însemna tot ce am scris aici, după ce m-a primit în el pentru a doua oară. Și pentru totdeauna! Parisul meu va fi acel Paris văzut în 2009 și mai apoi în 2012 și refuz să cred că el va deveni altfel… vreodată! Nicio crimă și niciun masacru nu mă va face să văd Parisul cu alți ochi. Nu pot ei să urască și să distrugă, cât putem noi iubi!

paris1

Continue Reading

Cele mai frumoase 10 parcuri pe care le-am văzut în Europa

Și câte or mai fi și m-or aștepta să le văd!! happy Dar, doar nemulțumită nu sunt de câte am văzut până acum, așa că azi, într-o superbă zi de primăvară, vă invit la o plimbare, din păcate doar virtuală, prin zece din cele mai frumoase parcuri pe care le-am văzut eu în Europa. Unde frumos înseamnă senin, cu atmosferă caldă, îmbietor la relaxare și plăcut de privit și simțit…

DSCF4754

Continue Reading

Despre Franța cu dor, din cărți și din teren

Săptămâna trecută m-a întrebat cineva dacă am fost la Paris. Și i-am spus că am fost, de două ori chiar și că aș mai merge oricând. În plus, i-am spus că am petrecut o scurtă perioadă în Franța și deseori mi-e dor de acea perioadă, aș repeta-o și pe ea oricând. Interlocutorul meu nu era, însă, chiar de acord cu mine pe principiul: “de ce ai mai merge în Franța? de ce ai merge de nu știu câte ori la Paris? când lumea e largă și noi avem timp puțin?” Recunosc că am fost puțin dezamăgită sad

fe4c569a3ab4f69d72f19fa9e6e087d6

Continue Reading