Vorba vine, căci altfel e un fel de toamnă cu accente de primăvară, dar fie așa toată iarna și pe mine plângăndu-mă nu o să mă auziți 
Totuși ceva ciudat nu ai cum să nu simți în aerul acesta de 10 grade la început de an, am simțit-o și de Crăciun și de Revelion și mai ales în 1 ianuarie la Buziaș, despre care chiar vreau să spun două vorbe.
Sper să nu se supere cineva că n-am dat sfoară în țară, dar mi-am petrecut Revelionul la Timișoara, intim, cu o mână de prieteni foarte apropiați, într-un apartament și mai apoi cu venirea pe lume a unui bebe scump (pe bune!)
Alina, pe care am ajuns să o cunosc pe vremea când ea scria pentru Lumea Mare, a aflat de mișcarea mea de Revelion și fiind în țară (ea locuiește la Paris, dar se trage de la Lugoj) m-a scos pe 1 ianuarie la Buziaș (la mijlocul distanței dintre Timișoara și Lugoj). A fosr scurt, dar intens și mă bucur sincer că această întâlnire a avut loc.
Să fi tot fost cam 16 grade și un apus de nota 20, iar culorile predominante au fost categoric cele de octombrie târziu, maro și cărămiziu. Foarte plăcut, nimic nu trăda faptul că eram pe 1 ianuarie, poate doar puțin de tot durata zilei.
Buziaș este o stațiune balneo de care mulți din zona de vest cred că ați auzit. Nu mai discut de potențialul ei care este imens, dar destul de invizibil la această dată. Presupun că frumosul parc prin care ne-am plimbat, în orice alt sezon arată minunat, oricum cred că pentru o iarnă ca cea de acum, arată mult mai bine ca în iernile geroase și înțepenite.
Pe 1 ianuarie nu găseai nimic deschis niciunde, hotelurile se pregăteau pentru a doua seară de Revelion, iar toate celelalte localuri erau închise (mi se pare oarecum noarmal să aibă toată lumea liber când e vorba de liber), dar totuși am dat peste Grădina Bănățeană unde se putea servi un cappuccino sau un ceai cald. Nu se putea mânca, dar măcar te puteai încălzi și sta la o poveste, ceea ce brusc mi s-a părut minunat.
Minunată e și Alina, dar nu voi scrie un post elogiator (căci știu că s-ar simți aiurea), vreau doar să subliniez că am întâlnit cu ajutorul blogului un alt om minunat. Și apropo de asta, (deschid o paranteză) m-am întâlnit absolut întâmplător și cu Beatrice, care mă citește și pe care și eu o citeam pe vremea când ea avea blog și căreia vreau să-i cer scuze, public, că probabil m-a găsit total cazută din cer, însă nu-s deloc obișnuită să vină cineva la mine după ce m-a recunoscut de pe… blog Mulțumesc Bea, sper ca data viitoare să stam liniștite la o cafea și să ne programăm întâlnirea, mă bucur că ai venit la mine și că ne-am cunoscut. Poate nimic (de fapt sigur, nimic) nu e întâmplător 
Să mai las paranteza deschisă și mai spun cum i-am întâlnit face to face pe simpaticii prieteni de la Tamicris Tours? Sau cum finii din Arad au venit la Timișoara să ne povestească cum a fost la Roma? Da, numai oameni fani…
Ei da, pare că am stat o eternitate la Timișoara și când colo e vorba de atââât de puțin!! A fost un început de an frumos, liniștit și agitat în aceeași măsură, de povestit mai departe și care sper să aducă lucruri bune… pe măsura începutului. Să bem ceaiul, deci, și să ne imaginăm că anul acesta iarna sare peste noi
P.S. Puține, foarte puține poze aici
23 de comentarii
Slava Domnului ca nu numai eu visez la intalnirea dintre noi doua. Daca altii poate nici macar nu au indraznit sa viseze si au reusit, atunci si eu voi reusi! Prea visez cu ochii deschisi!
. Te iubesc!
Hai că se va întâmpla, sunt sigură
Te pup, Bia, a fost o zi foarte frumoasa!
Mulțumesc!! Te pup si eu >D<
Te muti la Timisoara?In ultima vreme ai tot poposit pe aici…
Sa iti fie de bine…..poate nu ma ocolesti cand mai vi pe aici…promit sa vin singura,fara Luana!
Promit sa vin cu vreme la TM si sa ne vedem, desi tura viitoare probabil va fi in mai cand merg la botezul bebelului nascut acuma la Anul Nou și la nunta parintilor lui
Cum adica fara Luana?… Vreau sa vad pe viu cat a crescut
Mda, si pe aici e tot caldut pentru perioada asta. Cand m-am intors de la munte, am descarcat bagajele in pulover, ceea ce a fost un mic soc pt mine
. Si chiar si la munte, ziua erau temperaturi de 5-6 grade. Nu stiu ce sa zic, eu preferam totusi iarna adevarata. Chiar vorbeam cu Andrei aseara ca in curand va trebui sa mergem la Polul Nord pentru zapada.
Te pup! Sa ai un 2014 frumos, asa cum l-ai inceput!
Mulțumesc la fel
hai ca fu fain
chiar asa, de ce Beatrice nu mai are blog?
Nu mai are de foarte multa vreme, nu-mi dau cu presupusul, dar o fi avut motivele ei serioase, căci la cât de fain scria bănuiesc că nu a fost ușor să-l închidă
Bia, eu te-am gasit total cazuta din… blog
Si cum scrisul ti-l recunosc dintr-o mie, ma bucur ca te-am (re)cunoscut si dupa chip. Cu siguranta ne vom auzi, nu doar citi, cuvintele!
Drag, B.
Da, căzută de pe… blog
Suna mai bine, mai uman… Ce m-a distrat tare mai apoi a fost Clau care era încântat că l-ai recunoscut (și) pe el 
Te pup, chiar sper să ne vedem plănuit!
P.S. Cum a fost filmul, că vreau si eu să-l văd
Super tare! Merita vazuta varianta 3D, chiar daca vocile sunt dublate. Sa-i spui lui Clau ca l-am si citit dupa ce am vazut Gravity. Stiti voi, recenzia
Uuuuu, cineva va fi maxim de încantat în seara asta… iar
Ehei, Parcul din Buzias este unic in Europa, cum sa nu-ti placa? Imi pare rau ca n-ati prins deschis restaurantul din avion/Aviabar, ati fi avut o aminintire cel putin inedita. Dar, oricum, mi-ar fi placut sa fiu acolo cu voi, sa ma plimb prin frumosul si atunci pustiul parc. Poate intr-o data viitoare
Nu a fost chiar pustiu Anda, asa pare din poze. Lume era, inclusiv turisti straini.
Anda, drept să-ți spun nu știam de Aviabar, dar am aflat după ce ne-am întors
Data viitoare nu-l ratez!!
Alina are dreptate, nu a fost pustiu, poate pare din poze, oricum am facut putine, dar să știi că erau turiști, chiar m-am mirat
Cu atat mai bine pentru Buzias. Ma bucur sincer
Încă mi-e greu să cred că pozele nu sunt făcute prin octombrie. Ciudată iarnă, dar foarte frumoasă locaţia
Cam așa e
Îmi place foarte mult prima poză; clar nu aduce a iarnă. Și „La mulți ani”, Bia! (că abia acuma am dat pe la tine anul ăsta)
La multi ani, Anca! Un an bun îți doresc!