Dacă în toamna lui 2020, în plină pandemie (cam sătui de Anul@home) tot ce am putut face mai bun a fost să batem parcurile Clujului în lung și-n lat (Parcul Central, Parcul Colina, Parcul Hațieganu, Parcul Etnografic, Parcul Cetățuia etc), să ne tăvălim prin frunze la propriu, să culegem o grămadă pentru acasă și să ne bucurăm de o vreme de toamnă parcă mai frumoasă ca niciodată, anul acesta, toamna ne-a găsit prin păduri. Am mai dat pe la pădure cu diverse ocazii, că nici n-ai cum altfel la cât de înconjurat de păduri este Clujul, dar parcă nu atât de organizat ca acum. Vă zic că cei mici ne fac să vedem viața prin alte lentile și vă rog să mă credeți, căci nu a fost nici ideea și nici dorința noastră de a ne plimba atâta prin pădure ci a lui Albert. Acest mic îndrăgostit de toamnă și frunze ne-a făcut să descoperim împrejumile împădurite ale Clujului în 5 ani, cât n-am făcut-o noi singuri în alți 10 înainte.
Și acum, să nu mai zăbovim în introducere pentru că Lindos și Rhodos Town așteaptă să fie descoperite!
