Vine minivacanța de 1 mai și aflai și eu că o să am liber cele două zile “binecuvântate”. Mă gândesc că atâta liber până în august nu mai pup, în plus se leagă de weekend, așa că puțin de tot m-am iritat că n-am aflat mai repede, ca să pot pune țara la cale. Da țara, pentru că pentru mine minivacanța de 1 mai e de petrecut în țară (la fel ca și 1 Decembrie, na!)
Nu mai știu cum am început săptămâna trecută să discutăm despre Portugalia, independent de faptul că anul trecut a cam fost destinația anului, dar cert este că mi-a sărit în ochi faptul că țara asta are 3 F(rumuseți) de excepție: Fotbal, sportul național cu o tradiție recunoscută, minunatul centru de pelerinaj, Fatima și nu în ultimul rând o muzică care îți topește venele: Fado.
Am pornit acest articol de la ideea „deosebit de recentă“ a lui Clau, de a merge în octombrie la București, pur și simplu ca să vedem la IMAX, unul dintre filmele pe care le așteaptă cu nerăbdare în toamna asta; Gravity (urmăriți trailer-ul ca să vă lămuriți de ce vrea să meargă). Eu, ca să nu mă tot acuze lumea că nu sunt pragmatică deloc, am zis că mi se pare puțin aiurea să mergem la București pentru film (vorba vine, căci ar fi Vulpitza mea dragă acolo cu tot clanul), dar Clau mi-a zis că: „nu e numai pentru film, mereu îmi zici că nu l-ai terminat de vizitat“ și mi-a închis gura…
Nu știu dacă până acum m-am mai referit la o destinație de vacanța în termenii aceștia, dar mi se pare foarte interesant ce se se întâmplă cu Portugalia în 2013. Mi se pare de departe destinația anului, iar dacă mă uit în lista de prieteni de pe Facebook văd lejer că vreo 10 au fost deja, iar alți 10 se pregătesc să plece. Nu am făcut un studiu de piață ca să descopăr asta ci pur și simplu bate la ochi. O fi faptul că TAP se promovează așa de bine în online, o fi faptul că Portugalia e mai bine reprezentată pe piața de travel din România (sau din Europa) cert este că Portugalia câștigă și va câștiga bine din turism în 2013, nu mai încape îndoială.
De altfel este și o țară frumoasă, o țară la ocean, o țară cu orașe boeme, o țară cu suflet latin, o țară pasională și desigur mai accesibilă decât altele din categoria ei. Nu neg faptul că mi-a făcut cu ochiul și probabil pentru prima dată am început să visez la ea și să iau în considerare posibilitatea de a o vizita. Simt că mi s-ar potrivi, așa cum îmi vin bine Franța și mai ales Italia. Da, e o țară boemă.
Dacă e să o iei din centrul țării, așa cum mi-am calculat eu mereu distanță față de Bulgaria, ea nu pare aproape deloc. Cred că tocmai de aceea cei mai mulți români care au ajuns în Bulgaria, au plecat de undeva din sud. Treci granița și ai ajuns. Pe mine m-a atras mereu, recunosc că am fost influențată de toate poveștile celor care au ajuns pe acolo și nu doar pentru mare și servicii mai bune și mai ieftine ci și pentru vizitare, explorare. Este o țară despre care se vorbește în ultima vreme mult și bine și nu pot ignora asta.
Așa că m-am tot gândit care sunt motivele care să mă aducă în Bulgaria, care ar fi obiectivele pe care mi le-aș fixa, ce aș vrea să fac mai întâi acolo, de ce le-aș da o șansă în turism, vecinilor din sud. Astfel am stabilit 10 obiective pentru Bulgaria, 10 obiective de care puteți să țineți și voi seama dacă vă plănuiți o vacanță (de Paște sau de vară) la vecinii bulgari.
1. Nu știu cum sunteți voi, dar eu de la Pânza de păianjen încoace mi-am pus pe hartă Balchik-ul fără să clipesc. Aș merge în Bulgaria și numai pentru el, ceea ce la un moment dat chiar o să fac. Trecând de faptul că este una dintre cele mai pitorești stațiuni de la Marea Neagră, Balchik-ul este renumit pentru Castelul Reginei Maria. Balchik-ul este unul din locurile din afara României de care România pare să se lege cel mai tare. Între anii 1913 și 1940 această zonă a aparținut României. Castelul de la Balchik, eclipsează marea. Treptele grădinii sale coboară suav spre mare și totul arată ca desprins din basme. Mi se pare de departe unul dintre cele mai romantice locuri din Europa și nu pot să nu-l pun pe locul 1 toate topurile ce au legătură cu Bulgaria.
Săptămâna aceasta, căutând pe blog ceva din arhiva lui 2011, am dat peste acest articol. Scris pe 11.11.2011, nu pot spune decât că acea aliniere de 1 a fost cu noroc. Și asta pentru că în acel articol îmi exprimam pentru prima dată dorința de a mă întoarce la Paris. Se făceau atunci doi ani de la prima vizită și probabil lovită de melancolie și dor (plus că lucram la o școală de artă pe vremea aceea, contează, credeți-mă) am pus pe hârtie niște “to do-uri” pentru o dată viitoare la Paris. Menționez că părea foarte departe acea dată viitoare, așa departe și atât de ipotetică, că scrisesem articolul ca pe un surogat al unei vizite pe bune. Dar vă spuneam că acea aliniere de 1 a fost cu noroc, nu? Căci nici prin gând nu-mi dădea că voi ajunge la Paris în aproximativ jumătate de an de la acel articol.
Așa că azi, chiar dacă nu văd ce cifre s-ar putea alinia având în vedere că e 07.02.2013 (?!?) m-am trezit punând pe hârtie, mânată de același dor, alte “to do-uri”, pentru când va fi să fie (pot aștepta jumate de an și acuma, haha). Sincer, să visez e punctul meu forte, iertați-mă. Dacă mai e cineva în tabăra asta, ai mei sunteți și pentru noi scriu :)
Deci cum vă spuneam, chiar dacă am contabilizat și o a doua vizită în care am făcut cam tot ce nu am făcut în prima, sunt foarte conștientă de faptul că mai am nevoie de alte 10, nu ca să văd tot (ei, așșș!) ci să văd…. altceva și altceva și altceva. Luiza știiiiie!
De pe Pont Neuf – noiembrie 2009
Ce voi face data viitoare la Paris:
În primul rând mă voi caza tot în Montmartre și primul lucru va fi să urc în cupola catedralei Sacre Coeur, pe care o voi vedea de la geamul camerei mele (la fel ca și data trecută) Avenir Hotel Montmartre, camera 26!!
Tot la capitolul urcări, voi urca și în turnurile de la Notre Dame și apoi după ce se lasă seara, o urcare pe Arcul de Triumf, să văd faimoasa Champs Elysee luminată feeric (am urcat pe timp de zi, dar nu este spectaculos)
La capitolul muzee chiar vreau să mă pun la punct, am zis că e musai luat un Paris Museum Pass cu acces la cele mai multe muzee, căci trebuie să văd odată și odată Orsay, Musee Picasso, Espace Dali, Musee Rodin și nu în ultimul rând Atelierul lui Brâncuși. Știu că poate pare o călătorie numai prin muzee, dar nu este, dacă vezi unul pe zi și stai în Paris minim 5 zile.
Musee du Louvre – noiembrie 2009
Vreau să merg la mormintele lui Cioran și Brâncuși, de fapt vreau să merg la mai mulți și toți aceștia sunt în cimitirul Montparnasse. Apropo de vizite puțin morbide, tot am vrut să vă întreb: doriți un foto eseu pe Bialog cu imagini din Cimitirul Pere Lachaise, căci am câteva grozave, dar parcă mă gândeam să nu vă indispun… Dacă vrea cineva să vadă așa ceva, let me know ;)
Așa, trecem mai departe… și ajungem la Versailles, să văd ce nu am văzut datorită puhoiului de turiști, data trecută, când am decretat că Versailles este cel mai aglomerat punct turistic în care am ajuns vreodată. Și dacă suntem la capitolul palate, eu vreau și la Fontainebleau căci nu pare foarte departe de Paris. Cine a fost să-mi spună dacă merită?
Pont des Arts – iunie 2012
Și acum urmează numai chestiile de joie de vivre (probabil și cele mai importante din listă):
Cristina, de la Prin Arad, a propus pe grupul Ce ne mai place să călătorim, o campanie pentru bloggeri, cu ocazia sărbătorilor “romantice” din februarie. Am hotărât să mă alătur, nu pentru că aș fi sărbătorit vreodată una din aceste sărbători “de iubire” ci pentru că mi s-a părut o altă ocazie bună de a scrie câte ceva despre anumite locuri din Europa, locuri pe care le-am văzut, care mi-au plăcut și mi se par potrivite pentru cei care vor să sărbătorească luna aceasta. Nu am făcut un top, ba chiar mi-a fost greu să aleg între ele, m-am tot gândit, am făcut o listă și apoi am tot tăiat, în final au rămas 10 locuri despre care vreau să vă povestesc în ordinea alfabetică a locațiilor:
Valurile Dunării la… Budapesta (Ungaria)
De ce? Pentru că este cel mai romantic oraș de pe Dunăre, foarte aproape de România, cu o mâncare excelentă și o dragostea de viață nebănuită.
Ce mi-a plăcut cel mai mult: o mini croazieră pe Dunăre (se poate lua și cină romantică) dar și o vizită obligatorie în Cetatea Buda, seara, după ce luminile orașului scriu o altă povestea cu apa Dunării.
Via dell’Amore în… Cinque Terre (Italia)
De ce? Pentru că nu o să uitați niciodată acest traseu dintre Riomaggiore și Manarola, marea azurie o aveți în strânga, stânci semețe în dreapta, cerul albastru deasupra și la fel ca și Kant, conștiința morală (a iubirii voastre) în voi.
Ce mi-a plăcut cel mai mult: este greu de spus, zona este atât de romantică și de specială încât nu o să vă mai iasă de la inimă.
Un popas la Mausoleul Iubirii de la… Ciucea (România)
De ce? Pentru că este un monument funerar închinat iubirii de către o soție îndurerată. Nu știu cât de tare exageraz dacă spun că este un Taj Mahal de România :D
Ce mi-a plăcut cel mai mult: domeniul de la Ciucea la final de iarnă este o experiență deosebită. Mergeți să vizitați micuța Mănăstire de pe domeniu, este cea mai micuță Mănăstire în care am intrat. Dacă acest loc nu este intim și romantic, nimic nu mai este…
Flying the wings of love în… Glyfada (Corfu, Grecia)
De ce? Odată în viață trebuie încercat parakiting-ul.. în doi. Pentru noi acesta a fost momentul, dar vă jur că Glyfada văzută de deasupra mării, skin on skin, este greu de descris în cuvinte…
Ce mi-a plăcut cel mai mult: a fost cel mai apropiat sentiment de zbor pe care l-am avut vreodată…
Sena la Apus în… Paris (Franța)
De ce? De ce tocmai asta din întreg Parisul, nu? Pentru că am avut un sentiment special, iar lumina aceea fost mirifică, felul în care se revărsa peste poduri și clădiri a creat un alt Paris, e Parisul de pe Sena, nu doar Parisul…
Ce mi-a plăcut cel mai mult: am avut impresia la un moment dat că sunt parte dintr-o scenă din Before Sunset…
În ploaie pe Câmpul Miracolelor… Pisa (Italia)
De ce? Câmpul Miracolelor seara pe ploaie = 10 minute de clipe fără sfârșit. Jur că dacă nu aș fi fost deja măritată gata și cerută în altă parte, acela ar fi fost un moment PERFECT și peste toate simplu și parcă născut din nimic. Ca toate clipele pentru care merită să rămâi fără suflu.
Ce mi-a plăcut cel mai mult: faptul că am realizat că uneori trebuie ca ceva să fie complet imperfect, ca să poată fi splendid…
Dimineața devreme în Piazza Navona… Roma (Italia)
De ce? Simplu, așa m-am îndrăgostit eu de Roma, în Piazza Navona, pustie și cu miros de cappuccino… Se auzeau numai pașii mei…
Ce mi-a plăcut cel mai mult: faptul că m-am lăsat amețită de ideea că în acea dimineață toată Roma este A MEA.
Turnuri la răsărit… San Marino
De ce? Of Doamne, mie îmi place mult acest stat micuț și mă duce cu gândul la prinți și prințese și povești de iubire din alte timpuri.
Ce mi-a plăcut cel mai mult: faptul că am ținut soarele în palmă în prima dimineață din 2012.
Unde Marea și Dunărea se contopesc… Sf. Gheorghe (România)
De ce? Pentru că este, după capul meu, unul dintre cele mai retrase locuri din România, cred că dacă aș vrea să mă ascund undeva numai cu El, aici m-aș duce.
Ce mi-a plăcut cel mai mult: ca am stat cu un picior în Mare și cu unul în Dunăre, că m-am izbit cu toată libertatea de valurile nervoase ale unei mări cu care parcă atunci făceam cunoștință și pentru că (din motive independente de mine) a fost chiar o vacanță pe care nu mai am cum să o trăiesc, pentru că nu mai am toți oamenii cu care am trăit-o :(
Un sărut sub Poarta Sărutului… Târgu Jiu (România)
De ce? Pentru că acest loc ar putea fi transformat în loc de pelerinaj pentru îndrăgostiți profintând puțin și de notorietatea lui Brâncuși. Eu zic așa: e bun pentru întâlniri romantice, nunți, cereri în căsătorie, aniversări ale cuplurilor, ale căsătoriei etc.
Ce mi-a plăcut cel mai mult: faptul că am și eu sărutul meu la această Poartă a dragostei… mereu deschisă…
Pe același subiect au mai scris următoarele bloguri prietene:
Prin Arad – Cele mai romantice locuri pe care le-am vizitat
Wish2Go – Cele mai romantice locuri în care am fost
Plăcerea de a călători – Februarie în…
Style Traveler – Amsterdam egal LOVE de 14 februarie
Cu bagajul la ușa – Locuri propice pentru îndrăgosteală
Rătăcită prin lume – Ce facem de ziua îndrăgostiților?
Colțișorul meu de lume – Pe tine unde te prinde luna iubirii?
În jurul Kadiei – Doi pe loc
Cine mai dorește să mai scrie pe acest subiect o poate face, dar să anunțe articolul scris pe grupul Ce ne mai place să călătorim, nu de altceva, dar să știm să-l trecem în lista de pe bloguri.
Iubiți-vă mult! :)