Drumuri în lume

Oricât de mult mă bântuie Grecia acum, pentru că am în cap o postare despre Grecia de ceva vreme, nu pot să o scriu când afară zăpada are 10 cm. Nu pot si pace! Cum să-mi imaginez culoarea fantastică a mării și soarele care-mi ardea pielea, când eu de câte ori îmi întorc capul spre geam dârdâi din instinct?

url

Titlu: Drumuri în lume

Autor: Dan Berindei

Editura: Paralela 45, 2005

Nr. pagini: 167

Preț: 12 lei la edituraparalela45.ro

Așa că azi, mă întorc la o carte terminată recent, o carte cum n-am mai citit, grea și scrisă într-un stil care nu mi-a fost nicium lejer, dar o carte care mi-a stârnit curiozitatea până la finele celor 167 de pagini cu scris mărunt. Sunt însemnări de călătorie, însemnări din deplasările la conferințe ale istoricului român Dan Berindei, scrise chiar de el, unele la cald, altele la rece, altele… Periplurile prin lume ale unui om trecut de prima tinerețe mi s-au părut fascinante și mi-au arătat lumea prin alt filtru, total diferit…

Citește mai departe

Călătorie în sufletul unui tată…

Întrerupem șirul de povești caracteristice acestui blog, pentru că am dat peste ceva…

Sunt sigură că fiecare dintre voi ați pățit-o! Aveați în minte ceva de publicat pentru o anume zi și totuși ceva se întâmplă. Ceva vă dă “metafizicul pe dos”, cum spune un cântec stupid. Vă simțiți ca într-o buclă temporală. Așa mi s-a întâmplat mie azi dimineață, când am dat peste Scrisoarea lui Charlie Chaplin către fiica sa Geraldine, care la acea vremea încerca să cucerească scenele Parisului cu dansul ei. Au fost suficiente câteva minute ca să nu mai vreau azi altceva, decât să citesc de câteva ori această scrisoare și să-mi imaginez că e un mesaj… pentru mine… Și totuși nu am răbdat să nu o împărtășesc și cu voi…

url-6

Citește mai departe

Chiar trece “valul” mai greu peste Carpați?

Vineri seara am fost la Touristica, ediția de primăvară 2013. Deși am avut o vreme oribilă la Cluj, viscol și o nebunie de ninsoare care nu se prea potrivea pe calendar, am ieșit din casă cu destinația Polus Center, unde cei de la Libero Events organizează două târguri turistice pe an, la care de obicei merg. Au făcut treabă bună și de data aceasta, am văzut standuri frumoase, un târg mai mare ca de obicei, dar cel puțin vineri seara, nu mi s-a părut doldora de cumpărători, mai mulți prospectau piața decât cumpărau (față de ce am auzit povestindu-se de târgul de la București, săptămâna trecută). M-am întors și eu cu câteva pliante pe care abia le-am cărat și urmează să le răsfoiesc zilele următoare.

P1360558

Citește mai departe

Salonul de Carte de la Paris prin Radio France Internationale

Poate vă interesează și pe voi ce se întâmplă zilele acestea la Paris, unde România este invitatul de onoare din acest an la marele Salon al Cărții. Pe pagina de cultură a Radio France Internationale (www.rfi.ro), Luca Niculescu ține un jurnal de Salon cu tot ce vrei să știi despre acestă manifestare culturală de amploare. De la prezențele românești la târg la inadvertențele politice care au apărut și umbresc imaginea României în unul din domeniile care ne ridică, toate sunt cu măiestrie transmise din capitala Franței. Pe lângă asta suntem ținuți la curent cu ce scrie presa franceză și internațională despre prezența României eveniment.

LOGO LIVRE 2013+Dates_NOIR

Citește mai departe

Rădăcini nomade

url-1

Titlu: Rădăcini nomade

Autor: Pius Alibek

Editura: Meteor Press 2012

Nr. pagini: 288

Preț: 17 RON pe meteorpress.ro

Când am primit cartea Rădăcini nomade de la Meteor Press, am avut următorul gen de reacție: am luat-o din colet, am închis ușa la dormitor ca să nu aud muzica de la jocul lui Clau și nu m-am mai ridicat din pat până nu am terminat jumate din ea. Cealaltă jumate am terminat-o zilele următoare, cu la fel de mult entuziasm…

Rădăcini nomade este o carte minunată, o poveste de viață extraordinară care m-a fermecat de la prima pagină, pentru că din copilărie și până la maturitate, un om deosebit își povestește viața în amănunt și te lasă să parcurgi cu el drumul spre devenire. Știu că viața fiecărui om este o poveste, dar trebuie să recunoaștem, unele sunt mai interesante, poate locul în care se petrec le face mai atractive, poate acțiunile “personajului” sunt de o anumită factură care atinge corzi sensibile, poate destinul e mai darnic sau din contră mai puțin darnic, și atunci avem povești care lasă amprente vizibile… Uite așa mi s-a părut mie acestă poveste, a avut un element în plus față de altele și tocmai de aceea am devorat-o.

Citește mai departe

Unforgettable… Rome

Era o seară de noiembrie, o duminică seara de noiembrie și prima aterizare noaptea, cumva deasupra mării și a luminilor blânde din Cetatea Eternă. Nu era o seară caldă, ba destul de răcoroasă, simțeam miros de mare, iar la radioul din microbuzul ce ne ducea spre hotel se auzeau Natalie și Nat King Cole cu a lor Unforgettable. Am zâmbit, în ideea în care aș vrea ca în fiecare oraș de care urmează să mă îndrăgostesc să-mi fac intrarea așa.

În Roma nu aveam reper, dacă în Paris am turnul luminat, în Roma noaptea nu am știut după ce să mă uit și așa am ajuns în față la Hotel Sant Angelo cu Castelul în apropiere, apropiere pe care i-o intuiam doar. La hotel, deși unul de mai multe stele decât în mod obișnuit, aveam geam spre curtea interioară, era târziu și Roma nu dorea să mi se dezvăluie atunci, era prea repede, trebuia să adorm și să mă trezec abia când zorii se spărgeau de nerăbdarea mea. Acesta era planul ei cu mine. Trebuia să ajung la Ponte Sisto la o întânire la ora 8 și m-am gândit să o iau pe jos. Mi-aș fi dorit din suflet să fie o întâlnire romantică, dar nu era…

Citește mai departe

“Pretenții” de călător

url-1Zilele trecute am râs bine citind niște review-uri la câteva hoteluri de pe Booking.com. De fiecare dată mă amuz și de fiecare dată îmi dau seama cât de diferinți suntem ca oameni, cât de puțin contează uneori mulțumirile sau nemulțumirile noastre pentru alții și îmi spun din ce în ce mai des că nu te poți lua după nimeni când e vorba să iei propria decizie. Ce funcționează pentru mine poate nu funcționeză pentru tine sau invers și nu știu de ce ne încrâncenăm așa.

Să citesc părerile oamenilor care s-au cazat pe la anumite hoteluri, despre locațiile respective a devenit atât de amuzant pentru mine, încât nu le ratez niciodată atunci când mă interesază o locație cu adevărat. Și tot din aceste comentarii, mai mult sau mai puțin utile, îmi formez opiniile și despre cât de prețențioși sunt unii sau ce așteptări au de la locurile în care ajung și cel mai important de la prețul pe care îl plătesc.

Citește mai departe