Altădată vă povestesc și de ce îl iubesc. Azi doar vă arăt cum mi s-a prezentat la 5 ani de când ne-am văzut prima și ultima dată, pe principiul, “crezi în dragoste la prima vedere sau mai trec o dată?” ;) Mai multe imagini din Brașov aici…
Altădată vă povestesc și de ce îl iubesc. Azi doar vă arăt cum mi s-a prezentat la 5 ani de când ne-am văzut prima și ultima dată, pe principiul, “crezi în dragoste la prima vedere sau mai trec o dată?” ;) Mai multe imagini din Brașov aici…
Mereu când mă întorc dintr-un “periplu” mai lung sau mai scurt (deși el trebuie să fie lung prin definiție) din țară, mă apucă dragul de a scrie despre România mea frumoasă. O fi ea cum o fi, dar de frumoasă, e frumoasă rău. Haterii să ne scutească, se-nțelege. Și mai de fiecare dată îmi dau seama că am văzut puțin din ea… și eu ca eu, dar câți sunt cei care nu o cunosc mai deloc?!
Vinerea trecută am luat-o spre Sibiu unde știam că vom zăbovi două nopți într-un apartament frumos pe Strada Patrioților. Ce nu știam era că după cazarea din Cinque Terre din 2011 și cea de la Paris din 2012, aceasta cazare avea să se claseze pe locul 3. Căci priveliștea asupra Sibiului mi s-a părut demențială. În plus apartamentul a fost foarte confortabil și amenajat cu mult bun gust. (Dacă doriți informații suplimentare despre locație, se pot oferi la cerere).
După ce articolul de ieri a sunat ca o scrisoare de rămas bun către Clujul care m-a adoptat de 7 ani, mi-am dat seama că poate nu am fost suficient de precisă în abordarea sentimentelor mele față de el. Așa că am pus în aplicare un plan mai vechi, acela de a creiona în 100 de motive dragostea mea pentru orașul acesta minunat. Nu știu dacă mai țineți minte, dar anul trecut pe vremea asta scriam un articol la fel pentru Sibiu ;)
În 07.07.2007 m-am mutat la Cluj! Simplu! Am luat trenul pe care îl pierdusem cu 4 ani în urmă, atât de natural, de parcă știam sigur că viața mea va curge într-un singur sens. Aveam motive solide să cred asta și sper că încă mai am… A fost o întâmplare ce a stat sub protecția lui acel 7, care am senzația că m-a urmărit toată viața, fără să-l aleg, fără să-l plănuiesc. Și poate din acest motiv știu atât de sigur care e data la care, în sfârșit, pot spune și eu că am plecat de acasă… Și plecată am fost!
Categoric, de pe la mijloc de iunie (cu o ușoară defazare în ultimii ani, datorată vacanței mari, care își dă startul abia pe 20-22 iunie) și cu puțin noroc până pe la mijloc de septembrie, parcă toată suflarea intră în vacanță. Sigur că este vorba de o atmosferă de vacanță care bântuie peste tot, chiar dacă mulți încă muncesc și cu tristețe câte unii îți spun că vor munci toată vară. Însă în esența ei, asta e partea mea favorită din an și dacă aș putea trăi într-o vară veșnică cu o vacanță de două săptămâni pe lună nu m-aș supăra chiar deloc :)
Este unul din cele mai plăcute locuri de ieșit, în Cluj, pe timp de vară, la umbra teilor, desigur. Clau zice că seamănă perfect cu terasele din Viena, frecventate anul trecut. Eu spun doar că atmosfera este excelentă, pizza foarte gustoasă, tarte tatin cel mai bun din oraș, iar fresh-ul de măr cu morcov, preferatul meu, de-men-ți-al! De încercat aici: str. Iuliu Maniu nr. 34, 400095 Cluj-Napoca…