Norocul și-l face omul cu mâna lui și oricât aș vrea eu (și el) să pun uneori succesele lui Clau la mâna norocului, n-am cum să nu văd ca nu e doar noroc în asta ci și multă ambție, speranță și încredere. El obișnuiește să spună: “așa sunt eu, norocos!”, dar eu vă spun că e mai mult optimist și foarte încrezător și de asta nici nu apucă bine să-și contureze dorințele că îi și ies. De data aceasta, atributele l-au dus în China și “ne-am” pregătit pentru plecarea asta cu multă atenție, ca mai apoi să îi dăm și un scop turistic pentru Bialog. Măcar atât, dacă eu am rămas acasă (glumesc) ;)