Prima dată când ne-a bătut gândul unui Eurotrip a fost în 2010, dar cum nu știam atâtea despre călătorii, ne-am făcut un plan a la Magellan și am crezut că o să ne și iasă :) Noroc că ne-am prins la timp că nu-i de noi, dar de renunțat nu am renunțat la idee. Și pentru că uneori nu e nevoie doar de bani și timp pentru un demers din ăsta, ci și de repere clare, undeva pe la final de mai ne-am dat seama că 2015 va fi (și) anul nostru cu Eurotrip-ul.
Pentru că simt așa, cum se apropie, o pauză ceva mai lungă pe blog, simt și nevoia să vă las spre citire, peste vară, o serie de articole MINUNATE, numai bune de savurat la cafea, oriunde vă aflați în vacanță sau pe la birou (pentru cei care deja ați avut vacanța sau pentru cei care o plănuiți pentru toamnă)…
Exact duminică, cu două săptămâni în urmă, ne întorceam din Bucegi și ne-am oprit pentru un scurt popas la Făgăraș. Văzusem din șosea Cetatea Făgărașului de cel puțin două ori și n-am oprit nici la ea niciodată. Avusese soarta Râșnovului în câteva rânduri și simțeam că treaba asta trebuie remediată.
Am zărit Cetatea Râșnov, de la baza muntelui, de fiecare dată când mergeam la Brașov. Și îmi spuneam mereu că există un timp pentru toate și cândva voi face loc acestei cetăți în programul unui weekend în zonă. Iar acest timp a venit la întoarcerea din Bucegi. Mi-a plăcut mai mult decât mă așteptam și dacă știam, nu aș fi lăsat cetatea asta cocoțată în vârf de deal să mă aștepte atât…
N-am mai fost în Bucegi până acum! Cum de s-a întâmplat una ca asta nu-s sigură că știu. Cert este că de cele două ori când am dat pe Valea Prahovei, pur și simplu n-am urcat pe munte, eram concentrati pe altceva și oricum nu suntem ceea ce se numește niște munțomani. Dar ne-a plăcut așa mult de data aceasta, că vrem să luăm la picior Bucegii cu prima ocazie…
V-am mai spus oare că mi-ar plăcea să ajung în Franța de 14 iulie? Cât am stat pe acolo mi-am dat seama, că nu doar au multe zile libere legale generate de diverse sărbători, dar le și știu serba frumos. Și dacă știu sărbători unele oarecare, îmi imaginez că de 14 iulie chiar știu ce să facă…
Și am trăit-o și pe asta! 36 de grade au fost ieri, 8 iulie, la Cluj și m-am minunat din răsputeri! Cred că v-am mai spus că, deși iubesc Clujul foarte mult, singurul lucru pentru care aș pleca de aici chiar azi ar fi vremea destul de mohorâtă și aproximativa lipsă a verii. Ei bine, eu cred că orașul ăsta nu vrea, totuși, să mă piardă :)
