Să începem așa: mai bine (mai) rămâneam la Budapesta! Nu, nu spun asta doar pentru că a fost peste așteptări ci a existat un motiv mult mai clar de data aceasta: ne-am întors de la Budapesta la Ineu, de unde se pare că racolasem un virus încă dinainte de plecare, însă reîntâlnirea fulgerătoare cu el, ne-a pus pe toți pe butuci și iacă așa am început anul bolind (iar asta nu ne stătea în fire până acum, sperăm că nici de acum). Trecând peste acest aspect nedorit, city break-ul la Budapesta s-a dovedit a fi cea mai bună parte a vacanței de iarnă de anul acesta. Da, chiar mai bună decât Crăciunul, dar asta e altă poveste! Cele 3 zile în capitala Ungariei ne-a făcut să terminăm 2018 exact așa cum a fost el pe de-a-ntregul: alert, cu multă energie și dorință de descoperire. După această vizită, Budapesta s-a lipit și mai tare de sufletul nostru, ne-a făcut să ne gândim mai bine la vizitele anterioare și să ne plănuim o întreagă vacanță în Ungaria (poate chiar am să pun în scris acest plan foarte accesibil, să-l am la îndemână pentru când mă va apuca iar dorul de ducă).
Acum, drept să vă spun, nu mă văd cu mult mai matură ca atunci, dar știu că am cu siguranță mai multă experiență la bord, poate chiar ceva mai multă minte (mă rog, uneori parcă totuși nu), iar viața îmi este în mod cert mai bogată. În acești ani, Bialog-ul nu a devenit ceva măreț, dar hei, nici nu mi-am propus vreodată asta. Însă a devenit ceva profund AL MEU, ceva la care invariabil mă întorc cu gândul sau cu fapta și la care până în prezent n-am putut renunța, chiar dacă au fost perioade în care nu și-a mai găsit locul în viața mea. Cred că și acum suntem într-o astfel de etapă și stă mărturie faptul că aș fi avut o idee destul de bună de a celebra acești 10 ani rotunzi, dar nu am putut să o materializez, oricât mi-am dorit. Lăsând asta pe altădată, azi, ca în fiecare an de ziua cuiva important din viața mea, n-am putut lăsa ziua asta pur și simplu doar să treacă… Așa că v-am pregătit încă o poveste de pus în albumul celor 10 ani de povești 
