Previziuni călătorii 2012 (Balanță)

Să ne distrăm puțin în acestă mohorâtă zi de luni! Acvaria.com a publicat horoscopul anului 2012 și așa cum ne-a obișnuit de anul trecut are o secțiune de “călătorii” pentru fiecare zodie în parte. Inutil să vă spun că acolo am citit prima dată :) Să vă arat ce îmi scrie cică mie și balanțelor în general (desigur voi puteți să mergeți pe horoscopul anului și de acolo să vă alegți zodia, iar jos de tot puteți citi și “previziunile pentru călătorii”). Ready? Go!

Esti foarte interesat de lumea in care trăiesti si găsesti o reală plăcere in explorarea imprejurimilor. Esti in stare să-ti iei rucsacul si să umbli haihui in natură, prin munti si păduri, pentru că te simti liber si bine in aceste spatii. Esti stimulat să iesi cât mai mult din casă si să nu te aventurezi neapărat spre tinuturi indepărtate, când ai atâtea locuri superbe de văzut si foarte aproape de casă. 

Finalul de an iti poate oferi multe ocazii de a te plimba pe distante scurte, dar primele 8 luni te pot pune in fata unei revelatii pe parcursul unei banale plimbări, ca si cum ai iesi din casă spre o tintă anume, dar pe drum vei intâlni o persoană care are pentru tine un sfat salvator, un mesaj important, o veste prin care viata ta se poate modifica mult de acum inainte. Ai putea fi atras mult si de călătoriile cu tentă spirituală, incât nu ar fi de mirare ca, până in august, să faci un circuit al mănăstirilor, de exemplu, sau să ajungi intr-un loc cu o mare incărcătură religioasă ce te va impresiona la maxim!

Granitele ti se deschid mai mult din iunie incolo, când Jupiter te va impulsiona să afli lucruri noi despre alte culturi, să vizitezi alte tări, să ajungi prin locuri despre care inainte doar ai citit in cărti. Vei avea ocazia să vorbesti in limbi străine si vei profita de orice ocazie să pleci cât mai departe de casă, totul din nevoia ta fantastică de socializare si comunicare. Ceea ce atrage atentia este tranzitul lui Venus prin zona călătoriilor indepărtate intre 4 aprilie – 7 august, ceea ce va mări sansele de a pleca la drum, in vacante superbe, in locuri frumoase, unde te vei simti fericit, liber, ca un copil lipsit de griji. Totusi, retrogradarea lui Venus dintre16 mai – 27 iunie trebuie să te pună in gardă la micile probleme care s-ar putea ivi pe parcursul călătoriilor, aspecte ce vor mai stirbi cumva din plăcerea excursiei. Ceva nu va iesi conform planurilor dacă această perioadă te prinde la drum, pentru că nu te-ai informat serios asupra tuturor conditiilor inainte de plecare ti acum suferi consecintele propriei tale neglijente. Poate nu mai poti pleca intr-o vacantă, nu ai confirmat o rezervare sau ai vreo problemă cu masina, poate un fleac minor care va strica bucuria de a pleca de acasă! 

Foto

Dragostea… în 3 cărți care nu mi-au plăcut

Și a venit momentul să vă povestec despre 3 cărți “de dragoste” care mi-au lăsat un gust amar. Întâi și întâi nu le-am citit pentru că fost “de dragoste” ci pur și simplu s-au întâmplat să fie, dar să le luăm pe rând:

Mal di pietre al Milenei Agus este descris ca un roman “efervescent” ceea ce mie nu mi s-a părut a fi. Povestea în sine nu este rea, cred că dintre cele 3 cărți despre care o să vorbesc, aceasta are povestea cea mai bună, dar mie mi se pare atât de trasă de coadă că deși de dimensiuni reduse cartea a ajuns să mă calce puțin pe nervi. Cred că autoarea a reușit un lucru paradoxal, să facă să pară lungă o poveste atât de scurtă. Titlul pare foarte frumos și foarte poetic, dar de  fapt mal din pietre înseamnă pietre la rinichi, vă dați seama că m-am dezumflat imediat ce am aflat asta, speram să fie cu totul altceva. OK, ok este poveste de iubire, o poveste dintre o femeie căsătorită fără dragoste cu un bărbat care o supune cu voia ei la perversiuni sexuale (căci altfel mergea la bordel și a hotărât că mai bine îi face hatârul acasă decât să meargă el să plătească pentru asta, logic, nu?) și un bărbat (veteren de război) pe care îl cunoaște “la băi” , ambii suferind de pietre la rinichi. Imediat ce se întoarce de la băi, rămâne însărcinată și toată lume e ferictă, înclusiv soțul ei… dar ea… plânge după iubirea neîmplintă cu veterenul. Tipic, sau nu? Rămâne să hotărâți voi.

Dragostea nu-mi dă pace a unei alte italience, Federica Bosco mi s-a părut teribil de slabă. Făcând parte dintr-o serie de 3 cărți și citindu-le pe cele două dinaintea ei, nu se punea problema să nu o citesc și pe acesta însă am fost profund dezamăgită. Știam că toate aceste cărți sunt ușurele, dar asta chiar nu mi-a spus nimic. Problemele amoroase ale eroinei, Monica m-au lăsat complet rece, iar finalul l-am inuit din primele pagini. În plus cartea mi se pare cea mai plină de clișee din câte am citit pănă acum. Poate o să-mi spuneți că trebuia să mă aștept din acest titlu la așa ceva, dar vă spun drept că nu m-am așteptat. Din păcate a fost o altă carte pentru femei plictisite, ceea ce până acum, n-am ajuns să fiu :D Dacă voi ajunge să fiu, o voi relua cu siguranță :)

Dragostea durează trei ani a lui Frederic “Beidebleg” am citit-o abia acum (în două ore într-o sâmbătă seara ce nu se anunța antrenantă deloc) și n-am pierdut nimic că n-am citit-o până acum ba chiar pot să spun că n-aș fi pierdut nimic dacă n-aș fi citit-o deloc. Cum presupun că voi ați citit-o cam toți căci este genul acela de carte pe care îl găseai de pe măsuță de la cosmetică până în taxiul care te ducea acasă trecând prin coridoarele de la bibliotecă, nu are niciun sens cred să vă povestec pe larg de ce nu mi-a plăcut (asta pentru că cei care mă citiți mă cam și cunoașteți), nu mi-a plăcut și basta. Este foarte aiurea, nici măcar nu m-au amuzat platitudinile din carte, parcă pe o ureche au intrat și pe alta au ieșit. Autorul a încercat din răsputeri să fie comic și inteligent în același timp, dar sincer mie cartea mi s-a părut o lamentație, cred în faptul că orice creație se naște dintr-o lipsă… dar niciodată mai multe lipse nu vor crea o opreă de artă ce s-a dorit a fi această carte. E bună pentru cei proaspăt divorțați sau pentru cei care cred cu tărie că dragostea nu există doar pentru că nu au simțit-o ei. În fine, rezum totul la ideea că mulți adoră acestă carte pentru că e ușoară și pentru câțiva amuzantă. Atât!

Dacă are altcineva altă părere despre aceste cărți, să se facă auzit acum, sau (știți voi continuarea) :)

Pisa Romantica (ce poti face într-o seara ploioasă la Pisa)

Că să prindem un avion de 7 dimineața de pe aeroportul din Pisa, am convenit că ar fi înțelept să ne luăm o noapte de cazare chiar în oraș, astfel încât să nu ne agităm fără rost pentru a ajunge pe la 5:30 să stăm aiurea în așteptarea avionului. Un prim impuls a fost să nu ne mai luăm cazare deloc (eu încă mai cred că aceasta ar fi fost soluția cea mai bună), dar pentru că seara de la Pisa venea după câteva zile de mers non-stop și de vizite și de plimbăreală și fără să știm de răceala (viroza de început de toamnă), ne-am luat totuși o cazare la Pisa.

Am ajuns în oraș mai repede decât am preconizat și după ce am găsit hotelul (Celile pe numele lui), am zis că n-ar fi rău să ne mai plimbăm puțin, căci deși văzusem Pisa cu 4 luni înainte niciodată nu strică să mai vezi ceva în plus. Numai că… au început niște nori să se adune și niște stropi răcoroși să lovească pământul, deci ce facem? Începeam să mă întristez, când Clau a zis “știu că ți-a plăcut Câmpul Miracolelor cu turnul, hai să-l vedem și seara”. Dragul de el, înțelege, când vrea :)

Și așa am luat-o de la hotel spre Câmp și Turn, pe ocolite (abia la întoarcere ne-am dat seama că era de fapt la 5 minute de hotel)… Când ajungem pe Câmp norii nu făceau decât ca toată piața aia verde cu marmură albă să pară cumva ireală, norii și înserarea potențau culorile și amestecau senzațiile. În plus, vremea i-a alungat pe cei cu prea dârza dorință de a îndrepta turnul pentru niște poze, așa că numai bine am văzut cum arată Campo del Miracoli pe bune, fără cetele de turiști bezmetici.

Ne-am ales un pom (aka copac, căci sunt o mulțime de împrejmuiesc piața) și ne-am adăpostit sub el, coroana lui deasă protejându-ne chiar bine de ploaia și mai deasă ce cădea fără încetare. Așteptând să se mai domolească, am furat din seara aceea și din vacanța aceea peste 20 de minute superbe numai pentru noi doi și pentru contemplarea Turnului înclinat de la Pisa, acest simbol extraordinar, o operă de artă prin excelență imperfectă, dar admirat cu ardoare tocmai pentru imperfecțiunea lui. Cred că am avut o revelație în seara aceea… și un sentiment copleșitor de… bine, unul din momentele în care ȘTII că fericirea nu este o stare spre care trebuie să tinzi permanent, ci un sentiment  alcătuit din momente scurte și intense, memorabile. A fost prea frumos în Toscana ca să spun acum că acea seara a constituit punctul culminant al “ieșirii”, dar nu pot să nu mă gândesc cu drag la seara aceea pentru că seara aceea a fost unul din momentele în care am fost fericită și AM ȘTIUT!

Deși ne-am trezit a doua zi la 4 ca să o luăm pe jos spre aeroport (vă spuneam că la Pisa e posibil lucrul acesta), noaptea aceea m-am odihnit de minune. Poate fuga prin ploaie ca să cumpărăm sticlă de apă de la un magazin micuț pentru care am fost ultimii clienți în seara aceea, ne-a obosit suficient și ne-a relaxat peste măsură pentru un somn atât de lin… Ne puteam întoarce acasă..

Cu wishlist-ul la vedere (sau Dragă Moș Crăciun)

Dragă Moșule, mai ții matale minte cum ți-am scris eu prima scrisoare imediat ce am învățat să scriu? Poate că nu-ți amintești, caz în care îți povestec eu cum a stat treaba. Eram la mami la serviciu, la Sistem, doar știi că acolo am copilărit eu, nu? Nu mai știu Moșule ce ți-am cerut atunci, dar știu că atunci a fost chiar prima data când ai mei mi-au pus o felicitare în mână și m-au îndemnat să-ți scriu ție și să cer ceva ce aș vrea să găsesc sub brad. Cred că m-au lăsat chiar să o pun într-o cutie poștală, imaginează-ți, Moșule!

N-am practicat asta mulți ani, dar asta nu înseamă că n-ai venit an de an și mereu ai fost generos tare. Totuși anul ăsta îți scriu iar (sper că nu e prea târziu, mai sunt exact 15 zile până în Ajun), de aici, de pe blog că și așa țin un wishlist degeaba p’aici :D Poate vrei să te inspiri din el anul acesta sau poate vrei măcar să-i dai un like pentru anii viitori, știi tu că te voi aștepta în fiecare an :) Hai Moșule, fii de treabă și treci cu vederea dacă n-am fost cuminte ;)

Călătorii în Europa (căci ce-mi doresc eu mai mult și mai mult?) :)

  • Anglia: Londra, Marea Nordului
  • Austria: Salzburg, Hallstatt
  • Belgia: Bruxelles, Bruges, Ghent
  • Bulgaria: Balcik, Veliko Târnovo, Arbanasi
  • Croația: Lacurile Plitvice, Zagreb, Istria, Dubrovnik
  • Cehia: Praga
  • Danemarca: Copenhaga
  • Estonia: Tallinn
  • Franța: Valea Loirei, Coasta de Azur, Provence, Strasbourg, Lyon
  • Grecia: Atena, Zakynthos, Creta, Rhodos, Skiatos, Halkidiki
  • Irlanda: Dublin
  • Italia: Milano, Lacurile din Lombardia, Trieste, Napoli, Sorento, Positano, Costa Amalfitana
  • Macedonia: Lake Ohrid
  • Monaco: Monte Carlo
  • Norvegia: Alesund, Bergen, Fiordurile, Capul Nord
  • Olanda: Amsterdam
  • Portugalia: Porto, Lisabona, Algarve
  • România: Sfinx-ul și Babele, Ținutul Secuiesc, Mocănița în Maramureș, Iași, Piatra Neamț, Craiova, Tg. Jiu, Transfăgărășanul & Transalpina
  • Serbia: Novi Sad, Subotica
  • Slovacia: Bratislava, Munții Tatra
  • Slovenia: Ljubljana, Lacul Bled, Portoroz
  • Spania: Madrid, Warner Bros Park, Barcelona, Andaluzia
  • dacă mai “cad” altele pe horn… cu plăcere :)

Beletristică (de care nu mă mai satur niciodată)

  • 1001 cărți de citit intr-o viață
  • 1001 filme de văzut într-o viață
  • Revolutionary Road – Richard Yates
  • Visul meu, povestea mea – Celine Dion
  • Despre frumusețea uitată a vieții – Andrei Pleșu
  • Jurnal portughez – Mircea Eliade
  • La Taifas – Aurora Liiceanu
  • Jurnal de călătorie în China – Nicolaie Spătaru-Milescu
  • Despre frumusețe – Jadie Smith
  • Austria. O altfel de vacanță – Răzvan Marc
  • În intimitatea secolului 19 – Ioana Pârvulescu
  • Toamna patriarhului – Gabriel Garcia Marquez
  • Ochi de câine albastru – Gabriel Garcia Marquez
  • Ceas rău – Gabriel Garcia Marquez
  • Cronica unui morți anunțate – Gabriel Garcia Marquez
  • N-am venit să țin un discurs – Gabriel Garcia Marquez
  • Rătăcirile fetei nesăbuite – Mario Vargas Llosa
  • Paradisul de după colț – Mario Vargas Llosa
  • Casa spirtelor – Isabel Allende
  • Despre dragoste si umbră – Isabel Allende
  • Fiica norocului – Isabel Allende
  • Memorii ale unui bătrân crocodil – Tennesse Williams
  • Vorbește memorie – Vladimir Nabokov
  • Ada sau ardoarea – Vladimir Nabokov
  • Scrisori către o necunoascută – Antoine de Saint Exupery
  • Jurnalul unei fete greu de mulțumit – Jeni Acterian
  • Taxiurile torturii – Trevor Paglen
  • Aylin. O printesă în armata americană – Ayse Kulin
  • Uitați că ați avut o fiică – Sandra Gregory
  • Bine ați venit în infern – Colin Martin
  • Datorie de căpitan –  Richard Phillips
  • Joaca preferată. Frumoșii învinși – Leonard Cohen
  • Viața, cântecele și patimile lui Leonard Cohen – Mircea Mihăieș
  • Amos Oz – Să cunoști o femeie
  • Pământul sub tălpile ei – Salman Rushdie
  • Copiii din miez de noapte – Salman Rushdie
  • Harun și marea de povești – Salman Rushdie
  • Cum să uiți o femeie – Dan Lungu
  • Sunt o babă comunistă – Dan Lungu
  • Magicianul – John Fowles
  • Colecționarul – John Fowles
  • Decojind ceapa – Gunter Grass
  • Muntele Vrăjit – Thomas Mann
  • Cărarea pierdută – Michel Fournier
  • Din nou in provence – Peter Mayle
  • Viată de câine – Peter Mayle
  • Hotel Pastis – Peter Mayle
  • Lecții de franceză – Petre Mayle
  • Open – Andre Agassi
  • Istoria romanţată a unui safari – Daniela Zeca Buzura
  • Zece zile sub val – Daniela Zeca Buzura
  • Scrisoare către Japonia – Angela Hondru
  • Livada de mango – Robin Bazlez
  • The art of travel – Alain de Botton
  • Oraşele invizibile – Italo Calvino
  • Călător prin lumea mare – Bodgan Teodorescu
  • Veneţia e un peşte – Tiziano Scarpo
  • Marile oraşe ale lumii – Arina Avram
  • Dumnezeul lucrurilor mărunte – Arundhati Ray
  • Poveste despre două oraşe – Charles Dickens
  • Viaţa lui Pi – Yan Martel

Ghiduri de călătorie și albume de travel (pentru atunci când plănuiesc plecările sau pentru atunci când visez de acasă cu ochii deschiși)

  • Ghidurile turistice vizuale DK (editura Litera): Top 10: Barcelona, Creta, Madrid, Istanbul, Veneția, București, Insulele grecești, Cipru, Dubrovnik
  • Spectacolul lumii: arta de a călătorii (Anglia & USA) – Ioan Grigorescu (editura Neverland)
  • Drumuri de vis. Cele mai frumoase rute ale lumii (editura Aquila)
  • Destinații de vis. Cele mai frumoase destinații turistice din lume (editura Aquila)
  • Călătorii în orice anotimp (editura Litera)
  • Orașele lumii, pas cu pas. (Paris, Londra) (editura Ad Libri)
  • 100 de călătorii memorabile (editura Niculescu)
  • Cele mai frumoase 100 de locuri din lume (editura Teora)

Altele (sau ce aș mai vrea în plus)

  • Barbie (un vis mai vechi, un vis atât de mare încât nu vreau să aștept până fac o fetiță, din egoism vreau o Barbie “adevărată” numai pentru mine, căci și așa n-am avut niciodată o Barbie)
  • Set de ceai Tea for One (diverse modele căci știi că eu beau canistre de ceai pe zi)
  • Mănuși fără degete (nu întreba te rog)
  • Lampioane (just for for the fun of it)
  • Semne de carte inedite (niciodată n-am suficiente)
  • Bilete la un concert Celine Dion și/sau Eros Ramazzotti
În rest fericire, sănătate că în rest le avem pe toate… 

Bialog Cafe: cafea fierbinte, a venit iarna!

Și uite așa a venit și iarna și momentul în care să stăm la gura sobei cu o cană de cafea/cappuccino/ceai fierbinte în mână. Am găsit pentru voi niște articole atât de frumoase încât cred că cu greu o să mai plecați în dimineața asta la serviciu :)

Începem în forță cu un Top 10 al celor mai celebre expediții din istorie, articol care pe mine m-a captivat de tot. A fost lecția de istorie de săptămâna asta :D

Cu siguranță vă tentează un Revelion peste granițe. Vedeți ce părere au cei de la România Liberă despre acest subiect.

Târgul de Crăciun de la Sibiu este un loc și un eveniment la care vreau să iau parte, dar nu cred că anul acesta. Anul acesta o să dau o raită pe la Cluj, să văd dacă se aliniează și ei la ce târguri se fac în afară. Sibiul, văd in poze că este minunat în perioada asta și dacă nu aș fi știut că este Sibiul în poze m-aș fi întrebat de ce oare “numai în Austria și Germania vedem astfel de târguri?”.

Știți cine este Nicolae “Spătaru” Milescu? Puteți afla din acest articol mai multe despre acest călător celebru…

Răzvan Marc și-a lansat cartea la București, sper să ajung și eu la lansarea de la Cluj, de săptămâna viitoare :)

Ce n-aș da să o văd pe Angela Gheorghiu în Tosca lui Puccini, hmmm, undeva în Italia dacă se poate ;)

Poftă bună… sper să ne mai vedem la o cafea virtuală până la Sărbătorile de iarnă…

Foto

Cele mai drăguțe 10 hoteluri/pensiuni în care am înnoptat

După cum militam și aici pentru călătoriile la buget redus, sau mai pe românește ieftine, azi o să militez pentru cazarea la hoteluri de două și 3 stele (hai 4, dacă așa s-a potrivit), însă la prețuri bune (din categoria, cât dai atâta face). Din nou voi preciza că acest tip de cazare nu este pentru cei cu pretențiile până la cer (adică pentru cei cu bani mulți și nasurile prin aer, punct).

Ce încercăm noi prin cazările noastre, este să obținem cu bani puțini maximum de confort, care la noi se traduce prin: curățenie, cameră cu baie proprie și o bună situarea a hotelului față de obiectivele turistice și de mijloacele de transport, iar ca masă măcar un mic dejun inclus. Ce nu ne interesează în general este cam cât de mare este camera (eu disper pur și simplu când aud lamentări de genul: avea numai 12/14/18 mp!!!) căci doar nu am de gând să joc “mâța ascunsa” prin ea, nu mă interesează nici ce culoare au draperiile și nici ce fel de gel de duș au pus cei de la hotel în baie. Deci, dacă n-am de gând să stau toată ziua în cameră (și evident că n-am de gând) atunci la ce bun să plătesc în plus pentru nu știu eu ce fel facilități pe care poate nu le am nici acasă?? Am observat o tendință a multora care ajung prin hoteluri (și au mai și plătit prețuri derizorii) și se plâng de diverse “probleme” de genul: nu am avut perdea la duș, camera nu era luminoasă, era gălăgie și am auzit toate mașinile care treceau pe stradă, nu avea view interesant, recepționerul nu a fost politicos și alte inepții din astea care sincer, sincer… dacă te preocupă în vacanță ori ești tu ca om dificil din naștere ori nu-ți place compania (caz în care sorry), ori sincer te-aș întreba: “what’s your damage?”

În altă ordine de idei m-am hotărât ca azi să vă arat 10 dintre cele mai drăguțe și fără fițe locații în care am ajuns să-mi pun capul pe perină după zile de vizite și experiențe. Nu este un top, le iau la întâmplare și nu le fac reclamă ci doar vreau să vedeți cam cum arată unele locațile drăguțe la prețuri decente.

Theo’s Hotel în Agios Georgios, Corfu, Grecia este un hotel de două stele cu camere mari și piscină, condus de Theo și Elena, un cuplu de greci simpatici pe care jur că i-aș fi luat acasă. Mi-a plăcut în mod deosebit terasa pe care luam masa, mai ales seara când se aprideau felinarele. Hotelul este preferat în general de familiile de turiști englezi care-l iau cu asalt an de an. În general o rezrevare la Theo’s pentru lunile de vară este un real noroc. Mereu au hotelul plin de englezi și pâna acu’ câțiva ani nici nu era deschis publicului larg ci doar englezilor. Acum este, vi-l recomand pentru o vacanță la mare în Corfu.

Sant Angelo Hotel în Roma, Italia este un hotel de 3 stele cu adevărat frumos, situat în Piața Cavour în spate la Palatul de justitie și în vecinătatea Castelului Sant Angelo și a Vaticanului. Dacă ar fi să zic ceva de rău aici, ar fi faptul că mi-a fost cam frig în camera aia cu vedere spre curtea interioară. Altfel hotelul este foarte bun, strada pe care este situat este plină de cafenele drăguțe tipic italiene.

Aquamarina Boat Hotel în Budapesta, Ungaria este cel mai inedit hotel în care m-am cazat. Este practic un vapor de 4 stele ancorat pe Dunăre. Camerele au fost deosebit de drăguțe, iar micul dejun foarte bogat așa cum numai în Ungaria și Austria poți mânca. Am petrecut un revelion mișto pe vapor. Am auzit de curând că există unul la fel și la Bratislava, evident tot pe Dunăre și mă tentează să-l încerc. Mă distrează tare denumirea de Botel cum mai este denumit.

Hotel Orcagna în Florența, Italia este cel mai frumos hotel de 2 stele în care am stat vreodată. Camerele aveau nume ca Musica, Poesia, Cinema etc. Foarte interesant cum hotelul acesta era aproape de centru și departe în același timp, iar micul dejun l-am luat în cea mai cochetă sală de mese tipic italiană în care mi-a fost dat să stau. Este de reținut pentru orice vacanță în Toscana.

Hotel Panorama în Cluj Napoca, România este un Aparthotel destul de nou dar foarte frumos și bine situat în Baciu, un pic departe de centrul Clujului, dar cu o atmosferă pitorească mai ales iarna, dată de pădurile din jur. Un alt concept de hotel de apartamente mai puțin promovat la noi dar care tind să cred că câștigă din ce în ce mai mult teren pentru famillile numeroase și grupurile de prieteni. Noi am ajuns aici prin bunăvoința prietenilor de la plimbarici.ro :*

Affittacamere La Torre în Corneglia, Cinque Terre, Italia este cel mai frumos loc în care ne-am cazat până acum. A fost și cazarea din “luna de miere”, dar nu am mers pe principiul “e luna de miere deci dăm oricât”, chiar nu am considerat că este cazul de așa ceva. Dar, am avut noroc, căci am avut parte de o camera mare, luminoasă și cochetă, cu baie cu geam și cu balcon ce dădea spre mare. Auzeam noaptea valurile, nu ne puteam dori mai mult!

Pensiunea Madara în Viena, Austria a fost o reală surpriză pentru mine căci nu seamănă cu nicio pensiune din România. Este recomandată familiilor cu copii sau vacanțelor cu prietenii datorită conceptului de apartament cu două camere, bucătărie și baie. Foarte aproape de MariaHilferstrasse o recomand cu căldură pentru cazare și celor care vizitează capital Austriei pentru lungi sesiuni de shopping.

Hotel Centrale în Mestre (Veneția), Italia este un hotel de 3 stele din Mestre preferat de cei nu vor să dea în luna august triplu pe o cazare la același nivel în lagună. Hotelul dispune de un număr impresionat de camere, însă destul de micuțe (după unii). Micul dejun a fost delicios, iar recepția mi s-a părut una dintre cele mai cochete pentru un hotel de categoria lui. Din spatele hotelului se ia un bus pana Piazza Roma, intrarea in lagună. Nu voi fi ipocrită și voi recunoaște totuși că îmi doresc și o cazare în lagună… cândva.

Hotel Anda în Sinaia, România este un hotel de 4 stele situat în centrul stațiunii Sinaia, vis a vis de primărie și la 5 minunte de teleferic. Recunosc că aici mi-a fost plătită șederea și am auzit că ar fi puțin cam scump (peste ce obișnuiesc eu să plătesc). A fost drăguț, dar nu l-am considerat de fițe. Exteriorul este mai frumos ca interiorul.

Hotel Manzard Panzio în Budapesta, Ungaria este un hotel de 3 stele din Budapesta situat undeva la periferia metropolei, dar de unde un mașina sau metroul aflat la 5 minute pe jos, ajungi în alte 5 minute în centrul orașului. Camerele de la mansardă sunt cele mai drăguțe, iar dacă plouă este minunat să adormi văzând cum ploaia bate în geam (am avut parte de o după amiază ploioasă în care doar am dormit, deși eu în general după amiază nu dorm niciodată). Văd din pozele de pe site că au și piscină, atunci când am ajuns noi nu aveau… Un punct în plus.

Acolo unde am găsit site-ul hotelului am dat link spre hotel direct, unde nu, vedeți și voi ce am ales. Oricum voi căutați pe net și găsiți pentru fiecare în parte mai multe rezultate. Dar ca sfat, ca și concluzie sau în loc de ea pot să vă spun că totul stă în atmosferă nu în condițiile propriu-zise. Dacă cei de la hotel pun un accent pe atmosferă, totul curge indiferent de stele hotelului. Iar dacă nu e cu atmosferă vă recomand să o creați voi, pentru voi, cel puțin o să treceți mai bine peste disconfortul momentului. Garantez!

Sfântul Nicolae (Mikulas)… cu 11 ani în urmă

Da, țin minte chestii, lucruri și mai ales momente din trecut care m-au făcut să mă simt într-un mare fel. Aseară mi-am amintit de cea mai frumoasă noapte de Mikulas (așa se zice pe la noi), noapte de miercuri spre joi, dacă îmi amintesc eu bine, o noapte cu ei mei, poate aș putea-o numi ultima seară de Mikulaș din copilăria mea :) Atunci când am primit American Cola, ciocolată și niște napolitane incerte și ne-am uitat toți trei la Matilda… cu un pic de efort vă spun și cu ce eram îmbrăcată (dar nu contează). A fost doar un stop cadru pe unul din acele momente magice, de care ne agățăm cu disperare, să nu le uităm, să le ținem încă vii, să le iubim!

Aseară a venit iar Moș Mikulaș, cu un concert (pentru al doilea an consecutiv) a lui Ștefan Hrușcă, “vocea Crăciunului în România”, cum frumos îl numea cineva. Am poze, am primit autograf și (spre disperarea, neexprimată, a  lui Clau, sper ca la anu’ să ajungem iar). La voi a venit Moșu? Ce ați primit?