Mai există un soi de plăcere a scrisului care să mă ia pe sus, pe nepregătite: când ceva ajunge să mă impacteze suficient cât să mă facă să zic: “ok, știu că n-ai scris încă nici despre Cipru, nici despre aia și nici despre aialaltă, dar tre’ să scrii despre asta ACUM!”. Și se pare că acest efect tocmai l-a avut cea mai recentă escapadă (din nou) în Ungaria. N-am fi ajuns, dar cred că undeva prin genele lui Albert se plimbă ceva care îl tot cheamă în zonă. Și dacă nu sunt rădăcini maghiare, atunci clar are legătură cu apele (termale sau nu) pe care se cam bazează tot turismul din țara vecină (dar despre asta mai târziu). “Ziua mea cade în weekend, tot în Ungaria la piscine vreau!” ne zice Albert cam de jumătate de an. Și pentru că anul trecut am fost la Nyíregyháza, ne-am gândit să nu ne ducem tot acolo, deși Albert cred că ar fi preferat. Pe de altă parte, am fost și la Szeged și-am mai fost și la Debrecen, așa că după ce am stat cu harta în față și m-am uitat lung la distanțe scurte, i-am dat câștig de cauză “capitalei SPA” a Ungariei și anume Hajdúszoboszló (care este la 20 de minute cu mașina de Debrecen, iar la Debrecen să ajungi de două ori într-un an sună bine oricum, nu?).
