Search results
99 results found.
99 results found.
De ieri e cu minus, chiar dacă la prânz avem un plus unu cumplit de singur în termometre, iar parcurile încă nu s-au veștejit complet. De ieri am scos și paltonul chiar dacă iarnă e abia de luna viitoare și mă voi sătura de el până în martie. Oricum, finalul de noiembrie e o perioadă foarte ciudată și rece, dar tot îmi place mai mult ca restul mohorât și ploios, de obicei, al lui noiembrie. Este?
Dacă aș fi fost în București zilele astea aș fi mers 100% la concertul eveniment ce va fi susținut de Al Bano și Romina Power pe 5 noiembrie la Sala Palatului. Aveam o datorie morală față de caseta aia pe care am ascutat-o până s-a stricat în timp ce pictam de zor pentru orele de desen (ce-mi mai plăceau!). Din păcate nu sunt, iar în țară Al Bano nu cred să fi concertat în ultimii ani… Alte concerte bune ce se anunță pentru Cluj nu știu să fie… în schimb pentru București, off… iar mi se pare că acolo se întâmplă toate…
… și câteva ore petrecute în capitala Sloveniei, în locul în care încă de pe 20 august toamna mi-a șoptit că e aproape. Nu m-am entuziasmat! N-au fost mai mult de 19 grade, puțin după mijocul lui august în Ljubljana, iar noi eram înveșmântați în straie de litoral croat, nu de alta, dar capitala Sloveniei se afla cam la două ore de Opatija cea însorită și cu aer monegasc… Ce a ieșit din întâlnirea asta inopinată cu toamna, vedeți mai jos…
Popasul de la Opatija a venit ca un bonus la vacanța noastră croată, albastră și mai istriană de felul ei. Eram pe drumul spre Slovenia când am hotărât să ne oprim să vedem Villa Angiolina și să ne luăm “la revedere” de la mare așa cum ar trebui, adică de pe o faleză superbă, cu vântul în păr, sau cu părul în vânt, ambele variante fiind pe placul meu :) N-am avut nicio așteptare, asta pentru că nu mai văzusem poze din Opatija (și a fost fenomenal așa), auzisem doar vorbe: că ar fi frumos, că ar fi mai luxos (cel mai luxos din Croația) și că dacă sunt în zonă, bine ar fi să opresc… În continuare o să descoperiți prin cuvinte și imagini, cât de bine am făcut că am oprit…
Este unul din cele mai plăcute locuri de ieșit, în Cluj, pe timp de vară, la umbra teilor, desigur. Clau zice că seamănă perfect cu terasele din Viena, frecventate anul trecut. Eu spun doar că atmosfera este excelentă, pizza foarte gustoasă, tarte tatin cel mai bun din oraș, iar fresh-ul de măr cu morcov, preferatul meu, de-men-ți-al! De încercat aici: str. Iuliu Maniu nr. 34, 400095 Cluj-Napoca…
Pentru nunta de hârtie am ales ca destinație Parisul. Știți ce se spune: “la 1 an de la nuntă se celebrează nunta de hârtie, deoarece, precum hârtia, care se poate rupe atât de ușor, și căsnicia e foarte fragilă”. Noi, la vârsta de 1 an (plus aia 10 de dinainte) am pus pentru prima dată un lacăt pe Pont des Arts și dacă tot a fost vorba de hârtie, ne-am cumpărat de la anticarii de pe Sena un poster cu Superman, care acum stă frumos pe frigider flancat de niște magneți. Romantic sau ce?
Zilele trecute, pe când vă povesteam de pauza de 10 zile de aici de pe blog, vă întrebam următoarele: V-am mai spus, sau nu, că Bucureștiul, pe mine, mă melancolizează de zici că am trăit pe acolo cândva? Cred că știu de la ce mi se trage și o să vă povestesc când voi avea condiția necesară de a o face…