Mi-a dat seama ieri că deși anul trecut am ajuns în capitala Macedoniei, venind din Grecia și mai mult decât atât am stat 3 zile si două nopți, din motive nici de mine știute nu am suflat o vorbă.

Dar, m-am gândit că totuși capitala acestei țări, europene până la urmă, merită din partea mea ceva atenție chiar dacă am lăsat timpul să treacă aiurea. În primul rând o fac în cinstea celor doi prieteni de acolo, Stanko și Dejan care ne-au primit cu brațele deschise și de care sincer mi-e dor, era cât pe ce să ne vedem și vara asta, dar nu a fost să fie.

Bun, deci planul de anul trecut cu Skopje a prins contur când Stanko nici nu a vrut să audă că trecem prin Macedonia și nu trecem pe la el. Așa că la întoarcerea din Corfu am zis că o invitație de acest fel nu se refuză chiar așa și ne-am înființat în Skopje într-o seara toridă de august când la prima vedere capitala Macedoniei ni s-a părut și nu doar ni s-a părut extrem de animată. O adevărată viață tumultoasă de noapte se înfățișa înaintea noastră. Prietenii macedoneni, au vrut să intram bine în atmosferă și deși eu condusesem de-mi săriseră fulgii a trebuit să ajungem musai la o terasă pe centru să vedem diferențele dintre viața de noapte de la Cluj (de care băieții s-au plâns mereu) și cea din Skopje (1-0 pentru Skopje, n-am ce zice).

A doua zi, la lumina soarelui și la cele 40 de grade în aer, tot băieții noștri au vrut să ne arate și orașul, noi leșinați de la oboseală și toropiți de la căldură numai de asta nu aveam chef (până și eu, știu, ciudat), dar, din nou, nu puteam rata vizita orașului cu ghid gratuit, născut și crescut acolo.

Ce mi-a plăcut:

• că deși cu potențial mult mai mic ca Bucureștiul, orașul crește văzând cu ochii, se construiesc teatre și poduri și tot centrul freamătă sub imperiul dezvoltării
• oamenii au înțeles că orice mic loc trebuie valorificat, de exemplu casa memoriala a Maicii Tereza, născută la Skopje, dar ce contează că acea casă natală nu mai există, au construit alta frumos, au expus obiectele ei vechi, au făcut o statuie, o capelă și au transformat fără îndoială locul în unul de pelerinaj
• orașul este curat și ieftin, te lovesc cele două aspecte încă din primele ore ale zilei, grupul nostru de 7 persoane a luat un mic dejun aproape gratis la o terasă pe centru (iaurt și ceva plăcintă întinsă) iar în “buricul târgului” din nou , noi cei 7 am mâncat îngheațate pe săturate și am băut un fel de suc la halbă, totul constând pentru toți undeva sub 10 euro
• oamenii sunt extrem de primitori și de amabili, sunt calzi și ceea ce numesc eu oameni “buni”, ăia de ți-ar da sufletul numai ca să te simți bine, îmi părea din ce în ce mai bine că am ajuns în Macedonia
• benzina a fost cea mai ieftină de pe tot traseul și cel mai tare aspect, avea același preț la orice benzinărie

Ce nu mi-a plăcut:

• că aveau și ei probleme cu locurile de parcare și au ajuns chiar să parcheze mașinile pe mijlocul drumului (eu inițial m-am speriat, apoi mi-a explicat Stanko că este perfect normal)
• de sus (au și ei un punct de belvedere) orașul arată doar ca un mare parc industrial, nu are deloc alură de oraș atrăgător, te încearcă un sentiment că și Bucureștiul e mai frumos (din capitalele vizitate), cu alte cuvinte, luat per ansamblu orașul nu are strălucirea marilor metropole, poate pentru că nici nu este o mare metropolă, de ce să nu recunoasc?
• numărul mare de musulmani care aproape că au asediat orașul, sunt foarte mulți și în marea aia de ortodocși balcanici nu vreau să-mi imaginez cum o duc

Una peste alta, Macedonia ca țară este mișto din multe puncte de vedere (eu încă mai sper să ajung în zona lacului Ohrid), are autostrăzi (mai multe adică, deci sta de 100 de ori mai bine ca noi), are munți și are oameni de treabă. Dar din păcate este o țară prin care doar treci, nu este o țară foarte turistică, dar ei fac eforturi disperate să scoată bani din turism și sunt pe calea cea bună. Ce mă distrează însă foarte tare este felul absolut universal și hilar în care-i urăsc pe greci (salata e macedoneană, Alexandru cel Mare este macedonean este Alexander the Great nu the Greek, iar regiunea aia din Grecia care se numește Macedonia îi calcă pe nervi maxim, în plus grecii nu le-au lăsat niciun strop de litoral), aproape că îi înțeleg :)

Dacă aveți drum pe acolo (și aveți dacă mergeți în Grecia și nu vreți să traversați Bulgaria), vă sfătuiesc să nu ratați Skopje, măcar pentru o zi, măcar așa, de dragul faptului că cel puțin oamenii merită să o faceți. Nu o să regretați :)