Titlu: Jurnalul unui călător boem. 1001 de femei
Autor: Ciprian Enea
Editura: Rao, 2012
Nr. pagini: 316
Preţ: într-o vreme se găsea la 15 lei cu revista Unica, în rest costă cam 40 de lei în orice librărie
Într-o zi citesc la Lili o recenzie despre o carte pe care o zărisem şi eu prin librării, dar nu am luat-o căci niciodată nu voi da 40 de lei pe o carte care are pe copertă o femeie goală când un Playboy e mai ieftin. Totuşi, vreau să citesc cartea asta căci stiu cine e autorul, un guru un materie de travel adică. I-am citit articolele prin ziare şi reviste pentru femei, ba mai mult le-am citit şi pe ale soţiei sale prin Unica (pe vremea când nu ratam niciun număr). Deci era ca şi cum o cunoştinţă a scris o carte şi indiferent de copertă (proastă alegere, coperta, oricum) vreau să o citesc. Lili îmi zice “nu o cumpăra că ţi-o aduc eu” (urma să ne vedem). Şi mi-a adus-o şi a trebuit să termin alte două cărţi ca să mă apuc de ea. Şi mă apuc şi hopaaaa, stai aşa că nu-i carte de travel (sau nu doar de travel). Ciprian e pus pe povestit şi nu pe poveşti despre cum să prinzi trenuri prin Thailanda ci despre prins multe alte chestii prin multe alte părţi.
Dar, să nu ne ascundem după palmier ci s-o spunem pe a dreaptă, la prins femei de toate felurile şi culorile se referă autorul şi transformă cartea asta în primul meu roman porno (dacă îi excludem pe japonezi care pur şi simplu nu se pot abţine şi vâră câte o chestie nerecomandată pudicilor în fiecare carte). Încă de la început suntem puşi în temă că personajul nostru principal, adică autorul, vrea să aibă cât mai multe femei ca să dobândească nemurirea, după modelul lui Mao care cică a avut peste 3500 de femei (asta ca să vedeţi ce lăudăroşi sunt bărbaţii din cele mai vechi timpuri, căci cine naiba să i le numere, corect?). Buuun, şi după modelul astuia care cică zicea că “iubind” cât mai multe femei ajungi să trăieşti cât Universul iacă şi Ciprian… Mai, să nu se înţeleagă de aici că eu am ceva cu el, să trăiască cât mai mult cu putinţă şi să se culce cu cât mai multe, dacă poate, dar cum îmi zicea un prieten, când i-am zis de carte “hai că-i tare bună fază de agăţat asta cu nemurirea”, deci e un fel de uite fata mea, dacă mă culc şi cu tine fac un pas mic pentru mine, dar mare pentru nemurirea mea :)
Aşa, şi oricât am încercat să diger cartea pe asta cu nemurirea lui găsită în peste 1000 de femei cu care nu s-a sfiit să facă dragoste (oare ce metafore să mai găsesc până la finalul recenziei?), nu am putut să o înghit (mai trebuie să folosesc şi astfel de cuvinte dacă vreau să rămân în temă şi să mă fac înţeleasă).
Acum printre sute de partide, unele mai explicit prezentate decât altele, omul, travel smth. de meserie, ne mai recomandă câte o ţară sau câte un film şi ne mai întoarce în copilăria şi adolescenţa lui ca să înţelegem de unde i se trag anumite lucruri. Pardon, dar mie partea cu copilăria şi adolescenţa mi s-au părut puţin plicticoase, iar partea cu prezentatul ţărilor mi s-au părut prea de ghid turistic din care am zeci spre 100 acasă, aşa că am încercat să driblez puţin cu ele ca să ajung la capătu cărţii. Nu-s Iorga să citesc pe diagonală, dar aici chiar se putea fără să ratezi nimic.
Din toată cartea, care apropo, are fix finalul la care m-am aşteptat fără să fi ştiut amănunte despre viaţa lui, câţi copii are (are doi superbi), câţi bani are (are mulţi spre foooarte mulţi) sau la ce concluzie a ajuns (normal că a ajuns la aceea că nemurirea îi este asigurată de copii şi NU de prostituatele din Bangkok), cele mai faine capitole sunt capitolele 24 şi 28, unde zice el nişte chestii foarte faine despre dragoste şi relaţii, semn că le ştie şi semn că i-au folosit la ceva bibliotecile întregi citite (căci da, dacă are o calitate imensă, aceea este că a citit mai mult decât toţi studenţii înscrişi anul asta la toate specializările, la toate facultăţile din România, dacă nu poate chiar mai mult, căci, cu foarte mici excepţii cunoscute, nu prea mă bazez pe ce citesc copiii de azi chiar de au intrat primii pe la facultăţi).
În esenţă, dacă treci de părţile care te-ar putea intriga (nu comentez relaţia autorului cu propria soţie care simt că trebuie să fie o femeie extraordinară pe care el zică că o iubeşte de i se “potrivesc toate clişeele” ), atunci o să descoperi o carte faină, deloc uşoară, scrisă de un filosof afacerist, scrisă de un om care a citit cărţi multe şi bune, dar care a ştiut că nu poate face bani între paginile lor şi s-a reprofilat pe la 27 de ani, a făcut 1 milion de dolari pe când toţi râdeau de el şi apoi l-a apucat treaba cu nemurirea şi cu femeile. De fapt el zice că a trăit visul oricărui bărbat (ei să-mi spună dacă e aşa ori ba), însă treci de asta şi vezi de fapt ce vis a trăit şi ce vis trăieşte acum.
Dacă mi-a plăcut cartea? Căci mulţi m-au întrebat… da, pot zice că mi-a plăcut. M-a amuzat, m-a delectat, mi-a mai adus aminte ce oameni şi filosofii ăştia (haha), m-a mai învăţat câte ceva că doară la aşa experienţă a autorului între aşternuturi (simbolic spus, că locurile sunt dintre cele mai diverse), n-ai cum să nu prinzi ceva “nou”. Dar, pentru că există un dar şi tre să-l spun, pornoşagul nu e ceva firesc, eroticul da, însă nu prea l-am găsit. Eroticul e astfel descris încât să te excite mental întâi, puţini îl ştiu, recunosc, cei mai mulţi cunosc excitarea bruscă a pornoşagului şi cred că ai parte de aşa ceva la fiecare 3 pagini. Sunt convinsă că această carte are succes chiar şi numai pentru asta…
Aşa că luaţi de citiţi, poate o să vă placă tare de tot, dar promiteţi-mi că nu vă apucă treaba cu nemurirea, serios, puteţi avea multe femei (sau bărbaţi) pentru motive mult mai puţin idioate. “Şi nu uitati, până data viitoare, iubiţi-vă mult”, vorba unui “clasic” în viaţă :)
