Calendaristic abia de azi e iarnă, de azi de la ora 19 și 11 minute (solstițiul de iarnă). Vom avea o iarnă care va ține până pe 20 martie 2014 ora 18 și 57 de minute (echinocțiul de primăvară). Toți cei care mă cunosc știu că nu-s cel mai mare fan al ei, al iernii și că dacă ar fi după mine, iarna ar putea ține numai două săptămâni (adică de sărbătorile de iarnă), numai că nu e după mine și în plus ȘTIU că are și iarna farmecul ei, independent de sărbătorile care bat la ușă…
Unul din regretele mele legate de viața de student este că nu am profitat de un stagiu în străinatate, accesând un anumit tip de burse, care mi-ar fi permis să am parte de o astfel de experiență pe la 20 de ani. Am răzbunat acest aspect în utimul nivel de învățământ de la noi și astfel pot vorbi azi despre cum este să pleci la stagiu în afară, însă, totuși, în momentul în care eu am plecat, nu mai pot spune că eram chiar studentă. Cu toate acestea, a fost una din cele mai frumoase experiențe de viață de până acum…
Clar, este cel mai ciudat cer pe care l-am văzut anul acesta. Nu e nici de ploaie nici de soare, are o culoare întunecată care te face să te refugiezi cu o cană aburindă înapoi între așternuturi, să te acoperi până la gât și să te scufunzi tot mai tare în căldura și moliciunea lor. Și stând tu așa acolo, la căldurică, cu fața la fereastră, să vezi că începe să ningă tot mai tare și mai tare… asta e un fel de fericire pură…
În ultimii 5 sau 6 ani am strâns multe învățăminte de prin călătoriile mele, mai apropiate sau mai îndepărtate, care m-au modificat vizibil. Numai experiența Franța mi-a adus, cred, jumătate dintre motivele despre care vreau să vă vorbesc. Bineînțeles că ele sunt cu mult mai multe de 10, dar încerc să le concentrez aici pe cele pe care le-am simțit, poate, cel mai mult ca “parte din mine”.
Se știe doar că în noaptea anului nou, aduce noroc să ai bani în buzunare, să te afli într-un loc nou și să ai pe tine o ținută nouă în care să te simți nemaipomenit. Și pentru că până acum când am adus în vorbă Revelionul 2014 v-am prezentat numai cazări și destinații, azi am croit special un articol despre 9 ținute de neuitat și locurile în care le-aș purta. Domnilor, scuzele mele, doamnelor, să înceapă defilarea! :)
Sigur vă amintiți acest articol scris în primăvara acestui an, când am luat la disecat ce am crezut de cuviință legat de alegerile de vacanță ale românilor. Atunci am spus că sper să îmi fac și în toamnă timp de un articol cât de cât similar, asta după ce va fi trecut sezonul marilor vacanțe. Deci, iată-ne aici, tot înainte de Touristica (Polus Center, Cluj, 22-24 noiembrie) :)
Trecem peste faptul că le iubim toți, cu toată puterea de care suntem capabili. Nu e doar pentru cei din “câmpul muncii” și am simțit-o pe pielea mea, adică le-am iubit în toate perioadele mele de muncă mai mult sau mai puțin după un program. Au ceva ce atrage, ceva ce ne învăluie, eu niciodată nu mă simt mai împăcată cu mine și mai cu drag de viață ca vineri seara, culmea, uneori chiar și când știu că mă așteaptă treabă în sâmbăta de după :)
