Minuni mai puțin cunoscute ale Ardealului: Cetatea Colțești

Bine ar fi dacă noi am accepta că nu le știm pe toate, din niciun domeniu. Eu credeam că știu exact ce locuri frumoase am pe lângă casă, pe care le văzusem și pe care nu (dar urma), însă atunci când am aflat de Cetatea Colțești, mi-am dat seama imediat că, așa cum de acest loc aflat la aprox. 60 de km de Cluj nu am avut habar, la fel, probabil că nu știu nici de altele…

Îmi plac Cetățile! Cetățile acelea frumoase care s-au păstrat până în ziua de azi mai mult sau mai puțin compacte, dar le iubesc la nebunie și pe cele din care a mai rămas numai un singur parapet. Le ador din toate punctele de vedere:

• au o poveste în spate, de multe ori este una demnă de o carte
• mă fascinează felul în care au fost construite pentru timpul lor
• ca să ajungi la ele trebuie să faci un traseu serios cu panorame splendide
• sunt minunate pentru orice one-day trip
• sunt atât de fotogenice că de la niciuna nu mă pot întoarce cu mai puțin de 100 de fotografii bune

V-am arătat aici pe rând Cetatea de la Șiria, cea de la Dezna sau cea de la Lita (Liteni), dar cea care până în prezent mi-a plăcut cea mai mult este fără îndoială Cetatea Colțești din județul Alba. Am ajuns la ea într-un început timid de primăvară, într-o zi schimbătoare, dar care s-a dovedit bună pentru o sesiune foto la înălțime. Pe drum ne-am întreținut cu ceai și ciocolată, din simplu motiv că am obosit teribil urcând pe partea abruptă a dealului ce o înconjoară și n-am luat în calcul că s-ar putea să existe și o parte mai domoală pe unde urcă cei cu mai puțin spirit de aventură :) Însă tot răul sper bine, noi am beneficiat de priveliște din ambele părți (căci am coborât pe partea lină), ceea ce chiar vă recomand să faceți dacă ajungeți aici.

Cetatea Colțești, sau Cetatea Trascăului, cum mai este ea cunoscută, se află la vest de satul Colțești din județul Alba și la cam 5 km de unul din vestitele sate transilvănene, Rîmetea. A fost construită în jurul anului 1296 și a servit ca locuință, dar și ca loc de refugiu. Se află vis a vis de Piatra Secuiului din Munții Trascăului, iar panorama îți taie respirația. Datorită poziționării sale excelente, în vârful abrupt al unei klippe calcaroase, cetatea a fost dorită și a ajuns prin modalități mai mult sau mai puțin pașice în posesia diverșilor nobili ai vremii. A fost distrusă în anul 1703 de către trupele imperiale austriece, iar azi se mai păstrează o bună parte din zidurile incintei și cele două turnuri laterale.

Pentru o zi cu un soare mai mult cu dinți și un vânticel ceva mai afurisit decât la prima vedere, am văzut destui turișți care s-au aventurat spre Cetate. Foarte frumos a fost faptul că am văzut familii cu copii urcând aici, ceea ce m-a făcut să-i și recomand unei mămici cu doi pitici acest loc din relativa apropiere a Clujului. Cu toată încrederea vă spun că un copil de 3 ani poate urca singurel panta lină a dealului spre Cetate…

După coborâre puteți să mergeți să luați masa la Hanul Secuiesc din Colțești, dar vă recomand o rezervare în prealabil, căci noi am ajuns și am plecat nemâncați din cauză că nu mai erau locuri. Se pare că acest han este foarte vestit, atât pentru mâncare cât și pentru priveliștea deosebită spre Piatra Secuiului și trec pe la el turiști din toată țara. N-am fost foarte dezamăgiți pentru că deja am luat hotărârea de a ne întoarce pentru o drumeție în Munții Trascăului, motiv suficient să ne facem pentru atunci o rezervare la han, oricum suntem intrigați de hanul acesta cum n-am mai fost de multă vreme de un local :)

Așadar ne vom întoarce, acum ne-am făcut numai încălzirea :) Până la revederea cu Ținutul Trascăului vă las cu pozele care-mi plac cel mai mult de la Cetatea asta, la care era cât pe ce să nu ajung din cazuă că nu o promovează nimeni… și ce păcat!