Sâmbăta trecută, 8 martie, 14 grade și un soare care urla la mine să mă trezesc. Primul gând a fost să plec departe de Cluj, al doilea însă a fost să-mi sun o prietenă să o iau cu mine. Cum deja avea plan pentru sâmbătă, am amânat plecarea din Cluj pe duminică, însă tot aveam în față o zi prea însorită ca să o petrec în casă. Și am ieșit…
Cred că acesta este unul din motivele primare pentru care călătorim mai aproape sau mai departe de casele noastre și de tot ce ne este comun! Și mai cred că este motivul ce ne mână în descoperire și care ne aduce multe frustrări, dacă nu îl rezolvăm cu o oarecare periodicitate. Este dat de curiozitatea noastră caracteristică, probabil din reminiscențe ale primei copilării. Ați văzut desigur cât de curioși sunt copiii mici, cum se plictisesc ei repede de o jucărie sau de un lucru, cum nu pot ei sta locului și cum îi atrage orice este nou…
Calvaria, Mănăștur, Cluj, 8 martie 2014
Mă mânâncă tălpile (știți superstiția, da? dacă te mânâncă talpa dreapta sigur vei pleca într-o călătorie), dar vremea nu cred că vrea să mă rezolve. Cum să fie atât de frumos afară luni, marți… joi, iar în weekend să anunțe ploi? Frustrant, dar îmi pun speranțele în faptul că dacă nu pot ieși în acest weekend, măcar în următorul va fi mai frumos și pentru că e mai în martie va fi și mai… primăvară :)
Aseară l-am întrebat pe Clau așa din “inimă”, oare când o să ajung și eu odată la Kings On Ice la București? :) Vreau de 3 ani și tot de 3 ani îmi spun că neaparat vreau să văd ceva dacă tot merg, știu că există posibilitatea unor bilete mai ieftine, dar care, din ce am auzit, sunt pentru locuri aiurea și vei putea zice, cel mult că ai fost în sală la Kings On Ice, nu că ai participat efectiv la spectacol…
Atât am dat din gură că nu avem toamnă frumoasă și caldă, că s-a săturat și ea, toamna, de cât m-am plâns :) Și de mai bine de o săptămână are o grijă aproape idilică să-mi arate cât de frumoasă poate fi… dacă vrea. Sâmbătă m-a pus la punct…
Trebuie să recunosc: când aud de Salina de la Turda mi se cam ridică tensiunea :) Am fost de vreo 7 ori până în prezent și mie chiar nu mi se mai pare un loc de văzut. Primele dăți a fost fain, asta prin 2010, după acel moment, însă, orice vizită la Turda m-a cam lăsat rece (inclusiv la propriu, că e atât de frig în Salină încât mă pun pe dârdâit numai când mai văd pe acolo o domniță în fustiță și saboți, dar na, ce să le faci?). Însă Turda a făcut ce a făcut și m-a lovit în creștetul capului în semn de: “las’ că îți arat eu ție” ;)
Prima dată am fost la Cojocna, pe vremea când lucram la un ziar, care mă trimitea prin satele clujene mai mult decât mi-aș fi dorit vreodată, nu că nu mi-ar fi plăcut :) De data aceasta, am fost cu o țintă clară: lacurile sărate în care să mă bălăcesc până nu mai pot și unde să-mi petrec o călduroasă zi de vară. S-a lasat cu un spate și un abdomen roșii ca focul, să-mi surâdă norocul, vorba cântecului :)
