O vacanță de primăvară/vară à la grecque (gânduri la cald)

Dacă cineva mi-ar fi zis anul trecut când ne-am întors din Creta că vom alege atât de curând o altă vacanță în Grecia n-aș fi crezut. Asta tocmai pentru că ne-a plăcut mult Creta și n-aveam în plan ceva à la grecque atât de repede după, care să poată întrece experiența celei mai mari insule grecești, dar iată cum s-au aliniat astrele și efectiv nu ne-am putut opune. Niște bilete de avion destul de accesibile, o vacanță de Paște prelungită și Măria Sa ATENA (care nu mai putea aștepta acolo sus în lista de orașe pe care îmi doream să le văd) au făcut să ajungem din nou pe meleagurile albastre ale Greciei acum și nu mai târziu. Ne-am întors de două zile și prin mintea mea zboară tot felul de gânduri și imagini în urma acestei vacanțe, așa că le las puțin să curgă până nu se vor evapora, că parcă n-aș vrea să se tot ducă.

Citește mai departe

Despre cea mai recentă vacanță de primăvară

Nici pe vremea când ne rodeam coatele pe băncile școlii, nu exista o vacanța mai scurtă ca vacanța de primăvară, așa-i? Dar, mamă cum o mai așteptam!! Pe vremuri era prima vacanță de la cea de Crăciun și alta nu mai pupam până la Vacanța Mare. Acum lucrurile parcă nu-s mai cum au fost, avem o Vacanță Intersemestrială, avem Săptămâna Altfel (ambele în intervalul februarie-aprilie) și puțin câte puțin, vacanța de primăvară și-a pierdut și frenezia așteptării… Însă…

paste1

Citește mai departe

Acasă, aproape. Aproape, departe.

Hora de la Ineu din a doua zi de Paște a împlinit anul acesta 96 de ani. Știu că peste 4 ani, în a doua zi de Paște, trebuie să fiu la Ineu pentru centenar. Uite, promit solemn, cine vrea să se întâlnească cu mine peste 4 ani, mă găsește la Ineu în ziua a doua de Paște, la Horă… Poate îmi fac curaj și o să joc. Sau poate nu :)

hj

Citește mai departe

Paștele 2013: verde și canicular

Nu sunt obișnuită cu Paștele la 30 de grade. Poate că fac “teoria cuiului”, dar Paștele se potrivește cel mai bine în peisaj undeva pe la 20 aprilie (anul viitor va fi chiar pe 20 aprilie, de exemplu). La acea vreme, în general, nu e nici foarte cald, nici foarte rece (nici un Paște la început de aprilie nu mă coafează, că e frig).

Dar să revenim, totuși, la acest Paște. Am plecat din Cluj joi după amiază pe o căldură de 30 de grade. Am traversat Apusenii pe la muntele Vulcan (spre Brad) și am prins o ploaie torențială pe la Baia de Arieș, una din acelea de nu mai vedeai la 2 metri în față. Dar fiind o ploaie de vară, a plecat așa cum a venit. Încă din Apuseni am văzut că totul este mai verde decât la Cluj, iar când am ajuns la Ineu, deși era între 9 și 10 seara am putut să ne minunăm de verdeața excesivă ce se întindea din Apuseni până la noi pe stradă. Am aflat că ploaia torențială ce am prins-o noi pe drum s-a transformat la Ineu într-o adevărată furtună care a mai răcorit atmosfera. Cât de cald să fi fost, ne-am întrebat noi, dacă erau încă peste 25 de grade și puteam sta lejer în cămașă cu mânecă scurtă în curte?

Citește mai departe