V-am mai spus oare că mi-ar plăcea să ajung în Franța de 14 iulie? Cât am stat pe acolo mi-am dat seama, că nu doar au multe zile libere legale generate de diverse sărbători, dar le și știu serba frumos. Și dacă știu sărbători unele oarecare, îmi imaginez că de 14 iulie chiar știu ce să facă…
Și am trăit-o și pe asta! 36 de grade au fost ieri, 8 iulie, la Cluj și m-am minunat din răsputeri! Cred că v-am mai spus că, deși iubesc Clujul foarte mult, singurul lucru pentru care aș pleca de aici chiar azi ar fi vremea destul de mohorâtă și aproximativa lipsă a verii. Ei bine, eu cred că orașul ăsta nu vrea, totuși, să mă piardă :)
Pentru al doilea weekend consecutiv (hai, că e rar asta în ultimul timp) în zona Clujului a fost vreme numai bună de plimbat ușor, scurt și cu folos. N-am avut caniculă încă, iar ploile ne-au slăbit în sfârșit. Și pentru că ne așteaptă o săptămână foarte plină, am decis să nu plecăm departe și nici să ne obosim prea tare. Cu toate acestea, planul meu de a vedea sâmbătă seara “Born on the Fourth of July” a căzut cu brio datorită lui Moș Ene…
Se face că după 3 zile de ploaie cu bulbuci și temperatură de 12, hai 14 grade, la final de iunie, o sâmbătă însorită să pară ruptă din Rai. Nici nu se punea problema să nu profităm de ea, căci la modul cel mai serios, aș fi intrat în sevraj dacă nu aș fi ieșit la soare ori dacă nu aș fi lăsat vântul cald să mă coafeze. Pe acest fond a venit rândul unei destinații din județ, pe care am tot lăsat-o undeva în coada listei…
Chiar dacă m-am înverzit când am văzut că noua destinație Wizz, din Cluj spre Italia, nu este Napoli (cum am sperat eu) ci Bari (pare-se, destinația anului la Wizz), nu mai regret acum nicio clipă, căci am descoperit cu această ocazie, o zonă absolut minunată din sudul Italiei, cu orașe exact pe gustul meu, mare de un albastru nemărginit și plaje tare frumoase.
Tot city break-ul din Puglia a fost construit oarecum în jurul Materei. Pe ea doream să o vedem în primul rând, acolo ne-am dorit de la bun început să ajungem să ne minunăm și uite că da, ne-am minunat și ni s-a părut din altă lume. Face parte din lista de locuri “de văzut măcar o dată în viață” (clișeic, știu, dar merită lămurit clișeul la fața locului).
10 motive, ca să concentrăm, căci altfel aș vorbi până mâine dimineață și asta după ce am văzut numai două locații la mare în Puglia (pe lângă Bari), însă a fost de ajuns să rămân fermecată de “tocul” și de “pintenul” cizmei Penisulei Apenine.
