Nici vorbă să-mi revin, ba mai mult oboseala mi-a provocat o reală criză de râs de care abia acu’ 5 minute am scăpat, dar mă doare stomacul de la ea de nu-i adevărat. În fine…
Tabăra din Maramureș-Țara Lăpușului a venit pe neașteptate. Sâmbătă după susținerile tezelor doctorale la care am luat parte, am fost din nou chemați la tabăra de vară de la Lăpuș. Recunosc că dăcă nu era Laura (colega mea de suferință) nu aș fi mers, dar așa cu încă trei colegi care aveau plan de mers încolo am zis “de ce nu?”. Și astfel duminică la prânz am plecat spre Lăpuș. A fost pentru prima dată în ultimul an când am admirat și eu peisajul din dreapta, asta pentru că Laura a decis să mergem cu Nova ei care are portbagajul mai mare decât Kia mea (inspirată alegere recunosc).
Drumul până la Lăpuș se face în mod normal în 2 ore jumate, dar pentru “fumăcioșii” din spate a trebuit să oprim ca pentru copiii mici pe care-i scapă des la WC :)) și astfel am făcut vreo 4 ore, norocul nostru cu ploicica de dimineață care nu a îngăduit totuși 35 de grade.
Deși inițial am zis că o stăm la pensiune, prețul și natura ne-au făcut să alegem cortul. Eu nu am cort (decât la Ineu unul din ăla de prin ’93, mare, de 6 persoane, cu o mulțime de bețe), deci iar am avut noroc cu Laura care are cort de 2 persoane+ sac de dormit pentru moi ca să nu îngheț, oricum și așa am făcut noaptea țurțuri :D
Duminică seara a fost foarte interesantă. Am avut proieție de film și astfel am văzut o super producție “Before the Devil Knows You’re Death” cu Ethan Hawke și Philip Seymour Hoffman, numa bun de văzut la marginea pădurii și la 12 noaptea. Apoi evident discuții și râs de pomană ca în mai toate cazurile de acest fel. Noaptea nu are rost să spun ce am suferit că nu m-a ținut nimeni în brațe :P că mi-a fossst un friiiggg. Dar pe la 8 dimineața s-a pus o căldură că nu se mai putea sta în cort, nu mai aveai aer, deci trebuia să ieși.
Luni am vizitat Tg. Lăpuș un oraș puțin mai mare ca Ineul, dar lăsați-mă să spun că și mai urâțel/murdărel și extrem de aglomerat și valea de la Răzoare care e splendidă, dacă ar fi fost după mine acolo mi-aș fi mutat cortul, dar nu a fost :(
Întorși în tabără am luat-o la pas prin Cheile Lăpușului, o frumusețe unde “mâna omului nu a pus niciodată piciorul” ca să zic așa, în sensul că mediul natural nu e disturs, iar singurii care mai dau pe acolo sunt pescarii înrăiți și turiștii curajoși (nu că ne laud). La un moment dat, râul Lăpuș este îngrădit de niște stânci care intră în apă dând o alură de iceberg înegrit de timp, care în schimb a servit ca trambulină pentru nebunii grupului. Luni nu am intrat în apă pentru că mi s-a părut rece, dar mi-am luat revanșa marți când m-am întors acolo și n-am mai rezistat, era prea frumos locul și apa ca să nu mă bucur de ele. M-am întors cu papucii cam rupți și picioarele cam ferfeliță. Noroc că altă treabă decât statul lângă foc n-am avut în seara aia.
Marți, după o mică conferință de dimineață despre “Formele nebuniei la Platon și “Materia la Plotin”, am jucat badminton până nu mi-am mai simțit mâinile, că deh dacă picioarele îmi erau gata de ce să nu mă doară fiecare oscior? Apoi a urmat cea mai faină parte a excursiei: urcarea spre cascadă. Fără cuvinte, am făcut și poze, dar nu se compară, mi-a plăcut prea mult. La întoarcere eram chiar terminată, cred că m-am prăbușit undeva la soare, nu mi-a mai trebuit, nici să mămânc, nici apă, nici altceva.
Ne-am strâns tabăra și am plecat acasă, cu un oarecare regret, evident. Dar se va ține și la anu’ poate tot aici (unde by the way se ține de 14 ani) ori ne vom gândi la alte locații.
Am fost în tabără
De duminică de la prânz și până aseară (am ajuns la 22:30 acasă) am fost plecată în tabara de vară de la Lăpuș (mai exact Tg. Lăpuș-Valea Lăpușului-Cheile Lăpușului) și parcă m-am întors și la propriu și la figurat în urmă cu 10-12 ani. Pentru experiență a meritat, pentru cele 2 nopți petrecute dârdâind în cort nu și nici nu vă doresc. Dar n-am să detaliez acuma pentru că tre să plec iar (deși am jurat că nu ies din casa azi). Oricum mă întorc cu poze (fac ce fac și tot pe la 400 de poze mă învârt oriunde merg) și impresii (multe impresii). Până atunci:
Ce am la activ:
-febră musculară (n-am mai avut una le fel din clasa a XI a de când am făcut karate, da nu râdeți au fost 3 luni de antrenament asiduu) :))
-poze frumoase din niște locuri superbe și destul de sălbatice
-o foame de zile mari, două zile aproape m-am hrănit exclusiv cu aer proaspăt de munte și am venit așadar cu conservele înapoi :(
-o fată roșie de la soarele de care n-am avut cum și nici unde să mă feresc
-dubii în ceea ce privește realele mele talente de turist la cort
-un oarecare regret că n-am mai stat până mâine când se va încheia tabăra (dar vineri tre să plec la o nuntă la Arieșeni și chiar nu puteam să merg acolo ruptă bucăți)
-colegi mai nebuni decât am crezut (mai ales fetele) :))
-o idee vagă despre ceea ce înseamnă scoală/tabără de vară
-unghii rupte (adio french)
-amintiri (câteodată e bine să nu refuzi o drumeție total neplănuită chiar dacă nu ai chef deloc, chiar dacă nu promite nimic pentru că s-ar putea să te prindă)
Gata.
Revin după ce-mi revin :))
Recomandări fără cuvinte
Recomand niște filme dar fără să zic nimic despre ele în special.
Mă rezum doar la faptul că sunt extraordinare, cu poveste, cu miez și cu întrebări după… deci genul care te lasă “avec la bouche bee” vorba francezului. Eu le-am văzut săptămâna trecută (2) și săptămâna asta (1) , deci sunt proaspete în memorie = recomandare “la cald”. Merg pentru zile ploioase sau toride.
Vizionare plăcută !!!
Portretul lui Dorian Gray
“Orice portret care este pictat cu sentimente este portretul artistului, nu al modelului. Modelul reprezintă doar un accident, ocazia. Pictorul nu-l înfățișază pe el; defapt pictorul se înfățișează pe sine pe pânza colorată.”
Tânărul Dorian Gray, pictorul Basil Hallward și lordul Henry Wotton sunt cele trei personaje centrale ale acestei capodopere liteare. Cănd Basil Hallward îi spune prietenului său, Henry de admirația pentru tânărul Dorian Gray, tânăr de o frumusețe ireală care tocmai îi servea drept model pentru un tablou, Henry Wotton dorește să-l cunoască pe acest tânăr nemaipomenit de frumos. Dorința i se împlinește în ziua în care Basil termină de pictat tabloul, care pare să fie cel mai valoros al artistului.
Stăpân pe arta conversației, foarte perspicace și experimentat lordul Henry intuiește imediat structura psihică a tânărului și încearcă să-l facă conștient de efemeritatea frumuseții astfel că la vederea tabloului Dorian Gray realizează că în timp ce el va îmbătrâni tabloul acela va păstra mereu superba sa tinerețe. Într-un moment de răzvrătire Dorian Gray spune că ar da orice ca lucrurile să se petreacă invers, el să rămână veșnic tânăr iar tabloul să îmbătrânescă în locul lui. Gelozia puerilă pe care Dorian Gray o simte pentru propriul chip imortalizat pe pânză face ce toate gândurile sale să se îndrepte spre tabolul pictat cu “prea multă dragoste” de Basil Hallward.
Dar să nu uităm că Dorian Gray este foarte tânăr și foarte puțin trecut prin viață. Odată cu prima dragoste, apar și primele complicații. În urma despărțirii de Sybil Vane care era foarte îndrăgostită de el acesta se sinucide, iar Dorian Gray dă pentru oară cu capul de vicisitudinile vieții, însă remușcarea și groaza nu apar pe chipul său ci pe cel al tabloului. Acesta este un moment decisiv în carte deoarece tot ce Dorian va face din acel moment se va răsfrânge asupra feței din tablou și nu asupra fizicului său. Astfel că acel “pact cu diavolul” fusese făcut în momentul în care Dorian exprimă nefasta dorință de a îmbătrâni tabloul în locul său. Tortura interioară a personajului, tragicul existențial al lui Dorian Gray au o singură sursă-TABLOUL-PORTRETUL-POZA care până la final îl va costa foarte scupm.
Nu voi dezvălui finalul cărții pentru că poate unii care citesc aici încă nu au parcurs cartea, dar pregătiți-vă pentru pagini care vă vor face “piele de găină”. Oricum merită din plin pentru că pe lângă vraja specifică lui Oscar Wilde mai descoperim Anglia conservatoare și tacticoasă în care orice rebel este ajuns de mânia publică, în care orice neînțeles ajunge la sinicidere, în care orice poveste de dragoste se sfârșește tragic.
După cum obișnuiesc îmi iau citate din cărți, dar de aici puteam mai gata să copiez toată cartea. M-am oprit pentru că nu mai doream să întrerup firul poveștii cu iz faustian, care oricum mă prinsese destul de tare în mreje.
Concluzie: “Ce câștigă cineva dacă obține lumea întreagă și pierde-cum se spune?- proipriul suflet?” (p. 195)
Cod galben. 6 e vară !!!
De 25 de ani încoace eu știu că vara e cald. Asta e sigur, apoi dacă uneori verile sunt mai ploioase, alteori mai secetoase, depinde de la an la an. De vreo 5 ani însă faptul că vara e cald pare să incomodeze în asemenea măsură ce nu s-a pomenit. Le înțeleg pe toate, știu de încălzirea globală, știu că mai ales în orașele mari unde mai circulă și cohortele de mașini asfaltul mai că se topește, știu că de multe ori la etajul 10 al unui bloc simți că te prelingi pe pereți. Știu, dar… au ajuns să mă dispere “codurile”. Adică acele “questii” care panichează populația, care mai că-i amențită pe copii și bătrâni mai ales cu leșinuri în masă, coduri menite să facă oarecum din țânțar armăsar și care defapt spun un lucru simplu: E vară, e cald, soarele arde, suntem în iulie-august. Dacă acest lucru deranjază încercăm să-l evităm dar nu-l transformăm în știre de interes național. Ni se spune că e cald ca și cum noi nu am știa asta, ni se servesc coduri pe post de “prea cald azi pentru dumneavoastră”. Da oare nu vrei tu să mă lași să decid eu când e prea cald pentru mine?
Mă rog… de mâine cică e cod galben iar în aproape toată țara și ghici de ce? Pentru că va fi CALD, evident peste 35 de grade la umbră. Vorba vine peste 35, eu sunt sigură ca azi de exemplu la Cluj a fost mai mult, dar informare de dragul informării. Asta înseamă că mâine în mașina mea neagră o să mor asfixiată chiar din parcarea din fața blocului în primele 2 minute până își face clima treaba când oricum va fi prea târziu, deci COD ROȘU pentru cei cu mașini negre :))
Întrebare: Oare cu ce cod ne-am trezi dacă în iunie-iulie-august ar fi FRIG, colo pe la 10-15 grade (asta ca să nu zic nimic de îngheț)?
Bun, celor care le priește vara, care nu se tem de soare le doresc coduri cât mai ușoare, bronz frumos și sănătos, apă prin apropiere și o cafea cu lapte pe balcon “dimineța pe răcoare” vorba celor de la Zdob și Zdub.
Să ne lase gura apă
Poate că am mâncat cam puțin azi (deh…treburi, drumuri) iar la ora asta nu mai vreau să mănânc nimic, să fie clar :)
Am dat o raită prin StarlogAstronomic și mi s-a făcut o poftăăăă !!! Oricum mai trebuie să pun niște rețete acolo că am pozele făcute, incredientele le știu din cap…timp să am să gândesc postările.
Până atunci niște poze pentru pofticioși :)
Salată de Boef
Platou: cartofi piure, grătare, cordon bleu
Masa la iarbă verde
Și desertul: Tort Claudia (i-am zis așa că rețeta e de la prietena Claudia)
Cu această ocazie am luat și eu masa … virtual, dar a fost tare gustos :)
Poftă Bună.
Forum călătorii
Cred că mă apuc să-mi fac conturi prin toate locurile în care se vorbește de călătorii.
Duminică seara mi-am făcut cont pe Plimbărici.ro, un super site/blog/forum despre vacanțe și călătorii pentru toate bugetele. Am aflat o groază de lucruri interesante și în plus pot să pun chiar întrebări, iar cei care au un răspuns îl pot da. Deocamdată eu am dat doar niște sugestii :D
Apoi am petrecut o bună bucată de vreme (dar fără să-mi fac cont) pe desprecopii.com un site foarte drăguț care printre altele dezbate și problema atât de dragă mie a vacanțelor. Mai multe mămici, căci noh, cam ele au cont acolo își dau cu părerea despre locurile în care au călătorit și am avut surpriza să constat că unele se îndeletnicesc serios cu travelul (cu copii sau fără). Vezi forumul exrem de serios și divers, poate printre cele mai bune pe care am intrat.
Am vizitat și Softpedia, doar că mi s-au părut cam puține subiecte despre vacanțe și am dedus că erau mai mulți bărbați interesați de excursii cu mașina din dotare, dar și asta poate fi extrem de util.
Alt forum interesant găsim pe hotcity.ro, dar nici aici nu plouă cu subiecte.
Mai trebuie neaparat să zic ceva și despre un foarte complex site turistinfo.ro, care ar fi despre capitolul cazări și stă foarte bine.
Și pentru că momentan sunt în construirea unui itinerar excelent pentru Italia și în căutarea unei cazări pentru Eforie Nord, vă rog dacă știți și alte forumuri, sau doar site-uri unde pot găsi informații dintre cele mai diverse și mai complete să-mi dați de știre.