Search results

68 results found.

Live din Toscana… de la Florenta

Dragilor, am ajuns la Florenta in aceasta dimineata la ora 9 dupa poate cel mai de rutina si scurt zbor ever. Am zburat pe aceeasi ruta in vara, dar pentru ca de aceasta data am plecat din Cluj la ora 6, am atipit cam un ceas si totul a parut mai scurt. Pentru ca noaptea trecuta nu am dormit deloc, a fost zbor din ala pentru care nu merita sa te culci, ca te trezesti mai obosit, am fost azi un pic ametita, dar cred ca eram oricum la cat de fain e pe aici. Vestea proasta este ca am plecat cu o durere in gat care a persistat si acum cred ca vrea si nasul sa zica ceva de rau, dar vestea buna este ca nu prea imi permit eu acum sa ma vait… in plus am pacalit raceala de trei ori in acest sezon. Sper sa ma linistesc.

Am venit abia dupa masa sa ne luam camera in primire si acum am zis sa ne odihnim putin si daca gatul si nasul imi dau pace sa ne plimbam mai spre seara. Aici sunt cam 16 grade, dar pentru ca bate vantul destul de tare nu le prea simti, este soare si la soare este chiar placut, dar cum treci la umbra iti amintesti ca este totusi toamna… si cand ma gandesc ca unii azi dimineata plecau la Palma de Malorca… hmmm… cica pe acolo se poate face inca baie in mare.

In alta ordine de idei de dimineata si pana acum am reusit sa ne plimbam o gramada. O sa le iau pe rand, dar nu acum, acum am vrut doar sa profit de acest moment de respiro sa va salut si sa va spun ca daaa… asa cum stiam, straniu cumva, inainte de plecare, Toscana are un farmec aparte, un romantism pur si simplu molipsitor si o atmosfera de roman clasic. Cei care prefera aceste ingrediente ma vor intelege. Abia astept sa vad ce mai e de vazut prin zona si abia astept sa vad daca ne iese planul de a vedea ceva si prin imprejurimi.

Va doresc un weekend placut de care sa va bucurati si sa nu raciti asa ca mine.

p.s. scuze pentru aceasta postare dezordonata, dar scriu in premiera de pe iPad si imi lipseste laptopul meu drag…

Vacanță de iarnă la ROMA (ediția de Anul Nou, adaptată “cât de cât” copiilor)

Am fost 8 zile la Roma (și prin împrejurmile ei) în perioada 26 decembrie 2023 – 2 ianuarie 2024 și deși am fost în Italia de vreo 10 ori, asta cred că a fost cea mai intensă și complexă vizită dintre toate. Faptul că am ajuns să ne mișcăm prin Italia așa de familiar, ca să nu zic lejer, a contat enorm în dinamica zilelor. Băieții au ajuns în capitala Italiei pentru prima dată, însă eu am mai fost în urmă cu 13 ani (și chiar dacă pare mult prea evident în altă viață, m-am mirat cât de vii îmi erau unele amintiri). Logistic ar fi fost simplu, dacă nu făcea Wizz să pară puțin complicat, în ideea ca ne-am temut să nu modifice zborul, fiind pățiți deja anul trecut cu niște bilete de Barcelona la care ne-am văzut nevoiți să renunțăm. Până la urmă, pentru Italia se pare că nu a fost cazul, dar tot ne-am făcut (sau mai bine zis, nu ne-am făcut) anumite rezervări ȘI în funcție de asta. De exemplu, apartamentul prin Airbnb l-am luat cu anulare gratuită până fix cu o zi înainte de plecare, iar la alte bilete (muzee, trenuri, parc de distracții etc) doar ne-am uitat să ne facem o idee, fără să le procurăm efectiv. Dar, nu a mai contat nimic din toate acestea, când ne-am văzut aterizați pe 26 decembrie, pe aeroportul din Ciampino. Așadar, să înceapă The Roman Holiday!

Citește mai departe

City break la Torino: 72 de ore și 76 de mii de pași în “capitala” ciocolatei de la poalele Alpilor

N-am mai făcut niciodată asta, n-am mai documentat niciodată așa o călătorie: aproape total de la fața locului. Însă, totul a pornit de la planul pe care l-am construit și pe care, de această dată, ni l-am trimis pe email cu câteva zile înainte de plecare “ca să ne fie mai clar”. Apoi, în fiecare zi am văzut ce ne-a ieșit și mai ales ce nu ne-a ieșit și ne-am amuzat teribil. Desigur, după cum mă așteptam, a mai durat ceva vreme până am pus eu cap la cap notițele, trecut prin poze (niciodată n-am făcut mai puține ca acum, cred că se numește maturitate sau ceva) și uite așa la peste o săptămână după ce ne-am întors, se cade să și postez. Ar mai fi de menționat că n-am avut nicio așteptare de fapt, Torino fiind un oraș italian foarte subestimat (poate e mai bine) și unde mai pui că toată nebunia zborurilor anulate din sezonul trecut ne-a făcut să nici nu-l plănuim prea tare. Cazare am găsit cu o săptămână înainte de plecare văzând că Wizz pare a se ține de cuvânt, dar totuși nu i-am povestit lui Albert prea multe ca să nu fie dezamăgit dacă nu mai plecăm. Însă, a trebuit să plecăm și ce să vedeți? Acum va trebui să ne mai și întoarcem căci, ne-a cam “foarte” plăcut la poalele Alpilor.

Citește mai departe

City break la Bologna: idei, locuri și emoții în unul din cele mai frumoase orașe din Italia

Pentru cei care ați ajuns aici pe blog de curând sau poate chiar cu această ocazie, ca să puteți înțelege entuziasmul meu de fiecare dată când scriu “povești italiene”, trebuie să știți un lucru important despre mine: Iubesc Italia! Italia este “țara mea de suflet”, acolo undeva regăsit între Lombardia, Toscana și Emilia-Romagna trăiește sufletul meu într-o nebunie de armonie. Italia am descoperit-o în 2009 pe axa Veneția-Verona-Padova, într-un august torid și pe care mai apoi, 7 ani la rând, am tot vizitat-o în diferite anotimpuri și prin diferite regiuni (cel puțin un city break pe an). La un moment dat, când timpul meu efectiv pentru scris era altul, i-am și dedicat un site, Vizitează Italia, unde puteți citi ceva mai în detaliu despre primele mele experiențe italiene. Puteți începe de aici dacă doriți. N-am renunțat la acel spațiu nici la ani distanță de când n-am mai scris acolo deloc, în ideea că poate cândva…

Citește mai departe

Cele mai frumoase 10 orășele pe care le-am văzut în Europa

Adevărul este că recitind articolul cu străduțele frumoase pe care le văzusem în Europa în urmă cu 4 ani, mi-am amintit că atunci îmi mai dăduse târcoale ideea unui alt articol care nu s-a mai materializat până la urmă pe blog. Dar cum zilele trecute am avut nu doar un chef nebun de scris ci și o ciudată ambiție peste măsură, mi-am făcut timp să mă uit prin poze vechi și să alcătuiesc acest articol cadou de mărțișor pentru toți cei care încă mai intrați pe Bialog în speranța că eu voi reîncepe să public articole cu o frecvența decentă. De subiecte nu duc lipsă, cumva au ajuns să fie mai multe ca niciodată, dar paradoxal… n-am avut absolut nicio siguranță că acest articol va fi gata de 1 martie, însă am tras de mine cu plăcere și iată că avem un articol nou nouț despre (alte) 10 locuri frumoase tare de prin Europa…

Citește mai departe

Ce să faci la Viena de Revelion & Anul Nou și câteva note de dor

Vai, cum a trecut un an! Acest articol ar fi trebuit scris în urmă cu un an, când proaspăt întoarsă acasă dintr-o frumoasă vacanță de iarnă, presărată cu locuri interesante de redescoperit, zăpadă pudrată pe acoperișurile calde și un feeling tare bun de început de an, aș fi avut exact starea necesară scrierii unui articol în prima lună a anului. Dar ianuarie 2017 îmi pare că s-a petrecut într-o lume paralelă… Însă trebuie să recunosc pe undeva că de atunci și până acum am adunat ceva nostalgie legată de vacanța iernii trecute, așa că m-am apucat de scris la această poveste încă prin decembrie, crezând că poate ajut pe cineva cu informații legate de Viena în perioada Anului Nou, dar n-am avut starea necesară să termin articolul la timp. Am ales poze în momentele (încă abstracte) de dor de ducă, mai scriam câte un rând în diferite momente (încă redefinite) de “timp liber”, dar asta e tot ce am reușit până seara trecută când am zis că o fi vremea să închei acest articol într-un fel sau altul…

Citește mai departe

October is the warmest colour

La mijlocul lui octombrie, toamna devine acea primăvară proverbială când, după cum se spune, orice frunză devine o floare. Recunosc că îmi place această idee, căci niciodată toamna nu arată mai bine ca în octombrie, atunci când, cu puțin noroc (cum a fost anul acesta), soarele strălucește sublim de sub frunzele colorate, temperaturile nu sunt înspăimântătoare încă, zilele nu s-au scurtat drastic (până nu trecem la ora de iarnă), sezonul rece pare, deși nu e, destul de departe, încă ne place să ne plimbăm pe la soare și prin natură, iar sentimentul unui sezon etern călduț ne încolțește prin inimă. Nu degeaba, autorul Literei Stacojii, Nathaniel Hawthorne, descrie Octombrie atât de complet și de poetic: There is no season when such pleasant and sunny spots may be lighted on, and produce so pleasant an effect on the feelings, as now in October.

Citește mai departe