Ieri am ieșit la iarbă verde printre mașini, că fix asta îmi lipsea, dar culmea… a fost drăguț. L-am văzut și pe Ponta cu ocazia asta și pe Titi Aur și pentru a mia oară barajul Tarnița. A fost Raliul Clujului de la Mărișel la Tarnița pe o vreme de-a dreptul caniculară, cu foarte puțini oameni care au venit de fapt să vadă raliul, oricum nu se putea sta pe traseu căci locația deși superbă este și destul de periculoasă pentru “gură cască”. Așa că am stat la Finish și am făcut poze, cu mașinile, cu oamenii și cred că cele mai reușite cu peisajul foarte înverzit al dealurilor de prin preajma Clujului. Câteve ore de aer proaspăt și… noxe :)
Mai mult decât o mie de cuvinte
Mi-a dat Tomata azi o leapșă de toată ziua la ea m-am gândit :) Cred că este una dintre cele mai faine lepșe pe care le-am primit până acum, îi dau curs că nu mai pot.
În ce constă leapșa? Păi în postarea unor imagini de prin pelegrinările noastre pe care ar fi fost păcat să nu le fi făcut și să nu ne fi bucurat de imaginile suprinse mult timp după aceea. Problema la mine este ca, eu fiind un japonez în ale pozatului, m-am văzut în fața unei grele alegeri. Ce imagini să pun când mie aproape toate mie se par superbe și cu povestea lor?
Pentru această postare am ales 8 imagini, urmând ca atunci când mai am chef de o nouă sesiune de reamintire să mai postez și altele.
Acolo unde se varsă Dunărea în Marea Neagră – pentru ca mereu mi-am dorit să stau cu un picior in mare și un unul în Dunare. Mi-am împlinit dorința în august 2007.
Viena prin binoclu la prima ieșire din țară mai departe de Ungaria. Eram la fiecare colț de stradă un wow și un super. (2007)
Parisul noaptea văzut din Turnul Eiffel, cea mai spectaculoasă priveliște care mi-a fost dat să o văd până acum, îți taie respirația cu adevărat. (2009)
“Visele mele se împlinesc/ Când dau din pleoape sau când clipesc” – Disneyland Paris a fost unul dintre acele vise (2009)
Vaporul Molly Brown din Frontierland aduce una dintre cele mai frumoase surprize din viața mea (noiembrie 2009)
Zbor deasupra mării Ionice, cele mai antrenante 6 minute ever :) (Glyfada, Corfu, Grecia, august 2010)
Piazza Navona în zorii unei zile de toamnă. (Roma, noiembrie 2010)
Offf și câte mai sunt, pot umple tot blogul cu ele, dar mai las și pe alții: Oana, Salmi, Lia și Ioana Budeanu (că pe toale le știu călătoare și fotografe) :*
Ai verde la citit
Cu LibrariaOnline.ro ai verde la citit, tocmai de aceea vă recomand câteva din ultimele cărți citite de mine, în speranța că numărul mic de pagini, diversitatea lor, curiozitatea și prețurile în “cădere liberă” or să vă îndemne la lectură. La lectură plăcută :)
P.L. Travers – Mary Poppins
Pentru cei care cred în copiii din ei: Mary Poppins, o carte superbă la orice vârstă. Eu am început cu primul volum chiar din întâmplare, am găsit-o, mi-am amintit că nu am citit-o până acum și m-am pus pe treabă. Câteva seri la rând m-am simit mică, mică sub pătură, parcă cineva mi-ar fi citit cartea și eu doar o ascultam. Mă întorsesem în copilărie :)
Martin Plimmer & Brian King – Coincidență sau hazard?
Pentru cei ce cred în semne: Coincidență sau hazard este una dintre cele mai rapid de citit cărți din câte mi-a fost dat să întâlnesc. Deși cred că este cea mai groasă și constintentă dintre cele 4 prezentate, subiectul este atât de facil, dar și atât de antrenant încât nu am putut să o mai las. Păcat că mă așteptam la niște concluzii pe care nu le-am mai primit. Dar în schimb am aflat multe coincidențe stranii, celebre sau mai puțin celebre de care nu știam :D
Octavian Paler – Deșertul pentru totdeauna
Pentru cei care cred în destin: Deșertul pentru totdeauna este una dintre cele mai frumoase cărți ale lui Paler și una dintre cele mai complicat de povestit. Este pur și simplu o carte de simțit și citit cu sufletul (aș zice că toate ale lui Paler sunt așa, dar în același timp îmi place să cred că asta are ceva special, mult peste altele) ;)
Miguel de Unamuno – Jurnal intim
Pentru cei care pur și simplu cred: Jurnal intim, un jurnal în adevăratul sens al cuvâtului. Autorul trece prin perioade de maximă suferință și în acest jurnal el evocă întoarcerea spre Dummezeu, spre cel interior, mai apoi spre cel superior. În orice caz este un periplu al spiritului prin toate stările existenței. Cartea este o experineță poate mult prea personală.
Dacă aceste cărți nu v-au convins poate cele la 5, 10 sau 15 lei or să vi se pară ceva mai interesante :)
Anul școlar modificat… din nou!
Ăștia își fac iar de lucru cu anul școlar și mă întreb, din nou, dacă, oare chiar structura anului școlar este marea bubă a învățământului din România?!? Le-a spus cineva că frecția la piciorul de lemn nu funcționează? De ce trebuie ca fiecare ministru să schimbe ceva, dacă se poate chiar de câteva ori?
Structura anului scolar 2011-2012:
- Anul scolar va continua sa fie organizat pe semestre.
- Anul scolar va incepe cu semestrul I in data de 12 septembrie, luni, si semestrul I se va finaliza pe data de 23 decembrie 2011.
- Vacanta pentru invatamantul prescolar si primar va fi in perioada 22-30 octombrie 2011.
- Vacanta de iarna va fi intre datele de 24 decembrie si 15 ianuarie 2012. Altfel spus, vacanta de iarna devine cu o saptamana mai lunga decat era in mod obisnuit.
- In perioada de iarna stim ca sunt probleme de acces in unele zone, sunt conditii de clima dificile, asa ca aceasta masura va duce la scaderea absenteismului scolar. In dezbaterile publice s-au adus si altfel de argumente, de exemplu ca acea perioada este una in care copiii se imbolnavesc frecvent, ramanand acasa pentru a scadea riscul imbolnavirii colegilor.
- Semestrul al II-lea va incepe in data de luni, 16 ianuarie, si va avea o prima parte care se va finaliza pe data de vineri 6 aprilie, iar vacanta de primavara va incepe in data de 7 aprilie si va dura pana in data de 22 aprilie 2012.
- Semestrul al II-lea va continua dupa aceasta vacanta pana in data de 22 iunie.
- Vacanta de vara va incepe pe data de 23 iunie si va dura pana pe 9 septembrie.
Via Hotnews, unde puteți citit articolul complet și toate comentariile total fără sens ale unora.
5 orașe considerate “buricul Pământului”
M-am tot gândit de ce din multitudinea de orașe mai mult sau mai puțin fermecătoare de pe glob, unele par a fi chiar “centrul universului”… și sincer, ar fi câteva răspunsuri la dilema mea. Unul dintre ele și poate cel mai răspândit este acela că pur și simplu fără ele lumea nu ar mai fi la fel, oamenii nu ar mai fi la fel. Ele dau tonul la tot și toate, iar tu ca om, dacă ajungi vreodată să le “cucerești”, ajungi să-ți câștigi și tu propria porție de nemurire, odată cu ele.
M-am gândit să fac și un top, așa, din ce știu, din ce cred, din ce am văzut și mai ales din ce nu am văzut.
5. Tokyo este parcă un orizont pe care nu îl pot cuprinde. Poate cel mai complicat oraș din toate cele 5 despre care o să va vorbesc și cred că și cel pe care am cele mai slabe șanse să-l văd în viața asta. Dacă vreți, Tokyo este pentru mine o ecuație cu atât de multe necunoscute încât atunci când cineva este dispus să-mi povestească despre acest oraș sunt toată numai urechi, aș asculta la nesfârșit știind bine că subiectul nu s-ar epuiza nicicând. Peste toate, este vorba despre o cultură total străină mie și cum îmi plac aceste valențe total diferite care descriu culturile, mă pierd în amănunte și mi se pare fascinant.
De ce ar fi capitala Japoniei, “buricul Pâmântului? Pentru că:
- poate fi descrisă ca centrul de comandă al economiei mondiale și nu se exagerează
- are 32.450.000 de locuitori fiind cel mai populat oraș de pe glob
- este căminul tehnologiei de ultimă oră și cel mai high tech oraș din lume
4. Roma eternă către care duc toate drumurile a făcut cunoștință și cu mine și fiind dragoste la prima vedere nu am să o pot uita niciodată. În esență Roma este cel mai scump vin din vinoteca regală, cel care nu va fi consumat niciodată indiferent ce oaspeți de seamă s-ar aeza la masa oricărui rege. Roma e intangibila măsură a istoriei, incredibila sensibilitate a spiritului și inepuizabila valoare a trecutului. O vacanță la Roma te va învăța mult peste tot ce ai învățat la orele de istorie și geografie din școala generală, pentru că Roma nu doar îți arată și te pune să imprimi pe retină ci te face să și simți.
Am putea considera însă Roma “buricul Pămăntului pentru că:
- de-a lungul timpului a purtat numele de “capitala lumii”, “orașul etern”, “pragul apostolilor” sau pur și simplu “Orașul”
- prin cel mai mic stat din lume (enclavă), Vatican, devine patria catolicismului
- a fost fondată în 753 î. Hr
- adăpostește cel mai mare număr de muzee din lume în care se regăsesc operele artiștilor care au schimbat lumea, este leagănul culturii mondiale
3. Rio de Janeiro este fără îndoială cea mai vizitată și uluitoare metropolă din America de Sud. Pentru mine esta clar cel mai exotic oraș din cele 5 prezentate. Rio este o cascadă de pasiune și culoare, mi se pare că e în plin carnaval și atunci când nu e carnaval, mi se pare că oamenilor de acolo parcă nu le curge sânge prin vene ci soare, mi se pare că totul se topește și curge mai apoi în ritm de samba, Samba de Janeiro. Mi se pare de asemenea că este orașul care te face să-ți bei mințile ca să te hidratezi în urma căldurii fără sfârșit și nu știu dacă doar mi se pare dar dacă aș avea posibilitatea mi-aș bea și eu minile cu sangria pe Copacabana.
Alte motive pentru care Rio este ombelico del mondo…
- pentru că este capitala fiestei moniale
- pentru că este casa celei mai cunoscute arene fortbalistice din lume: Maracana
- pentru că toată lumea a auzit de Copacabana și Ipanema în viața lui și toată lumea vrea măcar 15 minute de plajă acolo
- și nu în ultimul rând pentru că decadența nu are margini, toată lumea iși permite orice chiar dacă Isus veghează peste oraș
2. Paris, te iubesc pentru că mi-am dat seama că nu doar eu am vrut să te văd pe tine ci și tu ai vrut să mă vezi pe mine. Cred că fără să realizez, la Paris s-a născut această postare, această idee de “buricul Pământului”, pentru că înainte nu am mai avut această senzație. Am tot spus atâtea despre Paris încât parcă nimic nu mai are valoare acum, trebuie să îi mai fac o vizită, să mă întorc cu idei noi, cu senzații noi și cu sufletul încărcat de dragoste pentru orașul iubirii. Eu l-am găsit romantic, desigur, mă puteți contrazice, dar înainte mai faceți o vizită acolo și vă ma gândiți, a respira Parisul, conservă sufletul, spunea Victor Hugo.
Capitala mondială mondială a iubirii romantice, poate fi “buricul târgului”, pentru că:
- foarte des am auzit că ar fi mare păcat să mori și să nu vezi Parisul
- este cel mai parfumat și elegant oraș din lume (capitala modei vă spune ceva?)
- numai aici le puteți întâlni pe Monalisa, pe Venus și pe Napoleon
- numai aici, așa cum spunea Cioran, te poți simți bine atât ca cel mai mare magnat cât și ca cel mai jegos falit
1. New York e ținta mea din ultima vreme, foarte sus in my to do list și probabil unul dintre primele lucruri pe care le-aș face și vedea dacă aș ajunge peste Atlantic. De fapt cred că nu aș merge peste ocean dacă nu aș putea dormi o noapte in Manhattan, privi zgârâie norii luminați de pe terasa unui hotel (sau dugheană în care să dorm mai apoi) și plimba o zi în Central Park cu tălpile goale. Niciun oraș nu mi se pare mai “buricul Pământului” ca acesta și niciunul nu ar putea deveni peste noapte mai ceva ca acesta. Pur și simplu nu am alte considerente. Nu e nici cel mai mare și nici cel mai populat oraș din lume, dar cred că este cel mai popular, toate se întâmplă aici și toate se vor întâmpla aici și sunt atât de sigură încât aș face pariu cu un sceptic pe o sumă de bani care mai apoi câștigată să-mi permită să-l vizitez. Poate-s filmele de vină, dar ca să mă conving că-l supraevaluez, tre să-l văd, deci oricum ai lua-o tre sa-l văd :)
Ați putea să vă imaginați lumea fără ele?
Feast of Love
Un film despre cât de lungă poate fi viața măsurată în forța iubirii și despre cât de nesemnificativă poate fi moartea atunci când realizezi că nu timpul e cel care ne măsoară existența. Un film foarte, foarte sensibil pe care vi-l recomand pentru aceste zile de weekend la început de vară…
Zboară timpule, zboară…
Ah… ieri au fost 4 ani de la cursul festiv… și aproape am uitat, apoi m-a sunat Claudia și mi-am amintit instant chiar dacă aveam altele pe cap…
Zboară timpule, zboară…













