Totul despre Grădina Botanică din Cluj

Sâmbătă am profitat de cele 15 grade de noiembrie cu soare și cer aproape senin și am ieșit cu o prietenă la o plimbare de mai două ore prin Grădina Botanică “Alexandru Borza” din Cluj-Napoca. Știu că au fost ani (ca anul trecut de exemplu) când ajungeam în repetate rânduri în grădină, mai cu un musafir, mai cu doi, mai vara, mai toamna. Dar anul acesta, sâmbătă a fost prima data pe 2012 când am călcat în Grădină și pentru prima dată, peste toate, așa de târziu în toamnă.

Am mai fost pe 1 noiembrie 2008, în rest perioada mea de a aborda gradina a fost aprilie-septembrie. Am văzut-o în toate anotimpurile, mai puțin iarna, acoperită de zăpadă, dar sper ca în iarna ce va veni să vă încânt cu poze din Grădina înzepezită. Știu că săptămâna trecută v-am arătat poze de la Jibou, am lăudat Grădina de la Jibou și aproape că am spus că este cea mai frumoasă din lume deși n-am văzut-o decât pe ea și pe aceasta de la Cluj. Însă nu am dorit deloc să o pun pe asta din Cluj într-o lumină proastă, mai ales că nu merită. Între cele două grădini nu prea sunt termeni de comparație pentru că sunt foate diferite și pentru că e ca și cum ai încerca să compari Parisul cu Roma, frumoase ambele, dar niciodată Le Tour Eiffel și Il Colosseo nu vor face parte din aceeași poveste.

Azi vreau, pe lângă fotografiile pe care vi le-am pregătit pe picasa (și pentru cei mai puțin interesați de imagini, 6 aici), să vă spun câteva chestii interesante despre această Grădină și să vă fac să vă doriți să o vizitați. Faptul că merită cred că e de la sine înțeles, e o oază de verdeață într-un oraș aglomerat, este un parc mare, îngrijit, inedit și înainte de toate un loc unde în sezoanele calde poți sta să citești, să te plimbi agale, să înveți sau… să te îndrăgostești, dar pe lângă aceste, pe care sunt sigură că le-ați avut în minte, ar  mai fi:

  • e unul dintre cele mai importante obiective turistice din Cluj, nu veni la Cluj dacă nu ai de gând să o vizitezi (în orice sezon)
  • este înscrisă pe lista monumentelor istorice din județul Cluj
  • conține peste 10.000 de specii de plante din toată lumea
  • este împărțită în grădini tematice cum ar fi Grădina japoneză sau Grădina romană
  • serele imense vă transportă în lumi tropicale
  • se poate urca în turnul de apă, de unde nu doar Grădina se vede fanstastic ci se obține și o superbă panoramă a Clujului
  • se mai pot vizita în incinta ei: Muzeul Botanic, Biblioteca Botanică și Herbarul Grădinii Botanice – cel mai mare din România
  • în orice sezon câteva specii de trandafiri vă vor surprinde încă de la intrare
  • în iunie și iulie mirosul trandafirilor și multitudinea lor sunt imposibil de ratat
  • toamna târzie vine cu niște cuvoare de frunze inimaginabil de frumoase
  • imposibil să nu remarci discrepanța dintre agitația Clujului și liniștea Grădinii
  • mulți studenți vin aici să învețe (Gradina e la doi pași de Complexul studențesc Hajdeu)
  • Grădina este chiar lângă Institutul oncologic, puteți vedea des persoane bolnave, dar nu e ceva de speriat, ba chiar e îmbucurător să știi că oameni nu tocmai veseli vin să își mai uite din griji mirosind flori și ascultând natura, avem ce învăța de la ei
  •  este și un loc în care des poți vedea multe mirese care vin la ședințe foto, chiar în ziua nunții sau la o sesiune “Love the dress”
  • biletul costă 5 lei pentru adulți, dar copii și studenții au 50 % reducere pe baza carnetului de lev/student
  • TOȚI studenții/masteranzii/doctoranzii și angajații UBB au intrarea liberă pe baza legitimațiilor
  • se poate face abomanențe de intrare anuale, semestriale  ori trimestriale
  • pentru alte evenimete se percep taxe suplimentare (de exemplu nunți ori alte sesiuni foto în interior)
  • Grădina se poate vizita ZILNIC între orele 8 și 19, iar serele între orele 9 și 17
  • DATE DE CONTACT:
  • RO-400015 Cluj-Napoca
  • Str. Republicii, nr. 42
  • Tel: 0264.592152
  • e-mail: grbot@grbot.ubbcluj.ro 

Toamnă zău că eu aș vrea să mai rămâi, deja ai întrecut-o în frumusețe  pe cea de anul trecut, deși eu anul trecut am zis că toamna e ca o vară, a fost lungă, a fost colorată, a fost caldă și a fost foarte diferită de toate celelalte toamne pe care le-am trăit eu la Cluj. Nu știu ce ai vrut să demonstrezi anul acesta, dar eu vreau să mai rămâi, să intimidezi fulgii, vântul și frigul, să-i faci să se sperie de frumusețea ta și să stea în așteptare măcar până în decembrie, mai vreau o lună de culoare, mai vreau un strop din speranța cu care te agăți de orice rază de soare, mai vreau… și cred că e primul an când vreau să mai rămâi măcar puțin. Deși știu că vei pleca tare curând…

Travel Blog Meet la Touristica Cluj

Sâmbătă 3 noiembrie ne-am adunat câțiva oameni din Blogosfera de turism, la Polus în Cluj, mai puțin pentru târgul de turism și mai mult pentru a ne cunoaște între noi. Târgul a fost un pretext, dar dacă tot am fost acolo am dat o raită de recunoaștere.

Cu această ocazie m-am reîntâlnit cu Alice de la Enciclopedia Călătorului Independent, dar în același timp am ajuns să-i cunosc și pe Iulian (aka trans-ferro.com) inițiatorul acestei întâlniri, pe Anca (de la novanity.ro), dar și pe Tudor Maxim. A! și de la prietena lui, Anda, am aflat despre Blog de câine :) Probabil primul blog de Travel Dog din România ;) Câinele lor, a se înțelege.

Foto Tudor

În ambianța de la Cafe Uno din Polus am discutat vrute și nevrute despre călătorii, bloguri, oameni și pasiuni și nici nu știu când au trecut 3 ore și mai bine, am uitat de ceva vreme de ceaiul cu mentă pe care l-am comandat și m-am cufundat în conversație cu oameni interesanți. Nu am discutat doar despre travel ci am discutat și despre noi, ca oamenii din spatele blogurilor, ca oamenii care mai fac și altceva în rest, ca oamenii pe care o pasiune i-a adus împreună, dar au descoperit că mai sunt și alte asemănări și se verifică și de data aceasta zicala celebră “cine se aseamănă se adună“. O să-mi amintesc cu plăcere multă vreme, după amiaza și seara de sâmbătă, a fost plăcută și exact așa cum trebuia să fie. Am părăsit Polus-ul la ora la care o ceață grosă, dar vorba lui Iulian “inspirațională” a acoperit tot Clujul pregătindu-l de culcare, sau mai bine zis, de visare.

Foto Anda

Despre Touristica, oare ce să vă spun? Nu a fost un târg foarte animat și am avut din nou, la fel ca anul trecut, senzația că unele standuri sunt cam părăsite. Ce m-a bucurat totuși a fost prezența mai mare a standurilor care promovează regiuni din România, de genul Maramureș, ori Piatra-Neamț, ori Cotmeana, ori Straja… aceste locuri au fost promovate prin standuri proprii ale Consiliilor județene, ori prin ale unor asociații care au câștigat câteva proiecte, aici mai vreau să amintesc de Cetatea Piatra Șoimului de lângă Aleșd, intens promovată printr-un stand frumos și două domnișoare simpatice care ne-au vorbit mult despre proiectul la care lucrează. 

În rest agențiile de turism au avut standurile la fel ca de fiecare dată, fiecare după posibilități. Răsărea ce-i drept cel de la TUI Travel Center, un stand în care s-a investit mult, probabil fără câștigul scontat. I-am mai văzut pe cei de la Christian Tour, Filadelfia Turism, Z-Tour, toate agenții mari cu promovare pe măsură. Au lipsit însă alte agenții mari (sau nu le-am văzut eu, deși la alte ediții le-am văzut) mă refer la EximTur, Paralela 45 sau Mareea.

Ca de obicei la Cluj, cei din Ungaria vin cu temele făcute, standuri frumoase, foarte bine poziționate chiar pe marginea târgului, la aleea spre magazine. Broșuri în muuulte limbi, foarte multe în română și engleză, promovând atât destinații cât și complexe turistice ori doar câteva hoteluri. Îmi place promovarea făcută Ungarei la Cluj și sper să aibă succes și să mai vină la fiecare ediție.

Pentru că ieri am fost plecată, iar sâmbătă după cum vă spuneam am ajuns târziu acasă, nici până în acest moment nu am reușit să răsfoiesc pliantele pe care le-am luat de la târg. Dar intenționez să o fac, chiar dacă nu pentru a achiziționa o vacanță, dar cu singuranță pentru a mă inspira pentru călătoriile viitoare. Mie îmi plac aceste târguri fie și numai pentru asta și voi participa și la viitoarele ediții. Iar în măsura în care timpul ne-o va permite, poate vom mai avea Travel Blog Meet la Cluj de fiecare dată când vom avea și târg Touristica, ce ziceți?

Touristica, 2-4 noiembrie 2012, Polus Center, Cluj-Napoca

Cine vine la târgul de vacanțe de la Cluj? Eu cred că voi merge vineri după-masa și sper să nu fiu la fel de dezamăgită ca anul trecut, când nu mi-a plăcut aproape nimic din ce s-a întâmplat acolo, decretând că târgul de primăvară, când se pregătesc oferte proaspete pentru vacanța de vară, este muuuuult mai bun. Dar să vedem, măcar ceva pliante și oferte colorate tot sper să găsesc pe acolo.

Mai jos puteți citi comunicatul oficial primit din partea Libero Events, organizatorii acestui târg de turism, care după cum spun ei, este cel mai mare eveniment de profil organizat în afara capitalei:

Între 2 și 4 noiembrie 2012 se deschid porţile celei de-a șaptea ediții a Târgului de Turism Touristica,Polus CenterCluj-Napoca.

Dacă vara aceasta a fost una din cele mai profitabile pentru litoralul românesc, numărul de turiști cazați în stațiunile de la noi fiind unul record, aceeași situație se anunță și în ceeea ce priveşte sezonul de iarnă. Investiţiile în stațiunile montane, proximitatea și timpul scurt în care turiștii se deplasează spre munte sunt doar câteva din motivele pentru care aleg și iarna aceasta România. De altfel, România este și cea mai promovată destinație la acest târg, zeci de primării sau reprezentanțe turistice participă în cadrul evenimentului pentru a-și  promova facilitățile oferite în aceste zone.

Dincolo de România, destinațiile clasice de ski Austria, Bulgaria, Italia, Slovacia sau Franța rămân și anul acesta în topul preferințelor  iubitorilor de zăpadă. Lungimea pârtiilor și facilitățile îi îndeamnă pe turiști să aleagă Austria, Italia sau Franţa, unde regăsesc complexe de ski cu zeci de kilometri de pârtie, iar pentru cei care caută preţuri accesibile se îndreaptă spre Bulgaria sau Slovacia. Pentru iubitorii de SPA, destinaţia preferată rămane şi în acest sezon Ungaria, datorită facilitaţilor oferite de zecile de staţiuni, multe dintre ele aflate chiar în apropierea  zonei de vest a ţării noastre. Dacă ideea vă surâde, mai jos regăsiţi câteva oferte atractive:

 Ceva special de Crăciun?

Pentru cei care işi doresc ceva deosebit pentru vacanţa de Crăciun pot opta pentru un sejur la Moş Crăciun acasă în Finlanda, la Rovaniemi, unde un sejur de 5 zile cu demipensiune, transport inclus şi toate taxele incluse, un sejur ce poate fi achiziţionat la preţul de 1769 euro/persoană.

Ce oferte de Revelion găsim la târg?

Austria, ţara care atrage cei mai mulţi turişti români în perioada Revelionului, oferă  variante de cazare în Viena, într-un hotel  de 3 stele cu mic dejun inclus, fără transport, la un tarif de 299 euro/persoană pentru 5 zile în capitala Austriei. Dacă alegeţi una din staţiunile montane tarifele pentru Revelion pleacă de la 130 euro pentru 4 nopţi de cazare în apartamente fără masă şi transport.

Bulgaria işi atrage turişti în perioada revelionului cu tarife începand de la 24 euro/pers/noapte cu demipensiune  pentru cazare în hotel de 4 stele şi transport individual. 

Dacă alegeţi Antalya (Turcia) preţurile pleacă de la 450 de euro de persoană pentru un sejur de 6 zile cu bilet de avion inclus, cazare all inclusive intr-un hotel de 5 stele, iar dacă optaţi pentru o altă staţiune frumoasă, cum ar fi Bodrum preţurile sunt ceva mai accesibile, un sejur de 6 nopţi de cazare all inclusive dar  fără transport pleacă de la un tarif de 250 de euro de persoană  pentru un hotel de patru stele.

Pentru cei care vor să plece departe de frig într-o zonă  călduroasă  recomandarile  noastre sunt destinaţiile precum Sri Lanka, Africa de Sud, Kenya sau Brazilia. Pentru Africa de Sud spre exemplu găsim oferte promoţionale începand de la  1675 euro de persoană  în hotel de 4 stele cu mic dejun inclus şi bilet de avion pentru un sejur de 9 nopţi.

După sărbători

După 5 ianuarie preţurile pentru Austria, pleacă de la tariful de 193 euro de persoană în zona Tirol cu transport inclus, dar fără masă. Pentru Bad Gaste în cele mai bune tarife pleacă de la 178 euro/pers pentru un sejur de 7 nopţi în apartament de 4 stele, fără masă  şi transport.  În Kaprun pentru un sejur de 8 zile intr-un apartament de 3 stele, veţi plăti 238 euro/pers fără  transport, dar cu mic dejun inclus.

Bulgaria, una din cele mai accesibile destinaţi  de ski şi va poate oferii  vacanţe cu tarife începand de la 25 euro/pers/noapte  într-un hotel de 4 stele in Borovits, cu demipensiune şi transport individual.

În Elveţia, tarifele pentru hotelurile de 3 stele pleacă de la 66 euro/pers/noapte cu demipensiune şi transport individual in Saas Fee, una din cele mai frumoase destinaţii din ţara cantoanelor.

Dacă vă gândiţi la o croazieră, una din cel mai bune oferte pe care le gasiţi în această perioadă este o croazieră în Caraibe, pe vasul MSC Lirica. Tariful est de 399 euro/persoană/sejur cu pensiune completă, plecarea fiind din Martinica în perioada decembrie 2012-februarie 2013.

Târgul de Turism Touristica se află la a şaptea ediţie, fiind cel mai important eveniment de profil din afara Capitalei, reunind peste 50 de expozanţi la fiecare ediţie. Ediţia de iarnă aduce reduceri  în cadrul târgului atât pentru ofertele din perioada sărbatorilor cât şi după revelion. Mai multe informţii despre programul evenimentului puteţi găsi pe www.touristica.ro .

O toamnă “nebun de frumoasă la Cluj”

În weekend, prieteni dragi ne-au onorat cu vizita, dar eu eram puţin îngrijorată în privinţa vremii, căci auzisem că după ultimele două săptămâni frumoase şi cu temepraturi de 20 de grade la final de octombrie, toamna cea adevărată făcea cerere să se instaleze. Din fericire s-a instalat abia de sâmbătă seara, lăsându-ne ziua de sâmbătă galbenă şi splendidă, cu puţin vânt, frunze căzând armonios, lumină clară şi pământ uscat…

Am urcat la Cetăţuie, (v-am mai povestit de Cetăţuie aici într-un articol foarte pe sufletul meu şi aici când am cunoscut-o pe Roxana), unul dintre cele mai frumoase locuri din Cluj, de fapt pentru mine chiar este cel mai frumos, aici m-am îndrăgostit de Cluj şi cred că mai cunosc persoane care au făcut-o. Sâmbătă pe la prânz mi-am dat seama că îmi era dor de locul acesta, îmi era dor de el sub culori calde de toamnă frumoasă, locul acesta emană o energie benefică pentru mine şi mereu mă gândesc la el cu drag…

Puţin din istoricul Cetăţuii via Wikipedia:

“Este o fortificație construită in perioada Habsburgică în vârful dealului cu același nume din Cluj Napoca. Cetățuia a fost clădită între anii 1715 și 1735 cu ziduri sub formă de stea, o redută, un turn și era înconjurată de bastioane, conform cu planurile arhitectului militar Giovanni Murando Visconti, în exterior fiind înconjurată de un val de pamânt. Porțile de acces dinspre vest și sud nu mai există, au mai rămas în picioare doar cele din sud-est si nord. Deasupra porților și în interiorul incintei se aflau diferite clădiri care adăposteau spații administrative, o garnizoană și un depozit de armament. Din vechea cetățuie a mai rămas puțin: o parte din ziduri, patru clădiri, iar reduta a fost transformată în Turnul Parașutiștilor. Întregul ansamblu a fost profund afectat de alunecările de teren din zonă. Pe colina dealului a fost construit Hotelul Belvedere în perioada anilor 1970, iar în 1995 a fost înălțată o cruce imensă din fier, în locul celei distruse de comuniști în anii 50. Crucea inițială a fost ridicată în memoria celor întemnițați aici.” (mai multe poze aici)

Noi ne-am plimbat puţin să vedem Clujul de sus, dar cel mai mult să ne bucurăm de prezenţa frunzelor uscate şi de atmosfera galbenă creată de ele, a fost foarte drăguţ căci la un moment dat, mai în glumă mai în serios am început să recităm ceva la întâmplare din Alecsandri :) Niciodată nu vei înţelege Pastelurile sale mai bine decât într-o zi de toamnă galbenă ca mierea… Am încercat să-mi amintesc când am mai văzut Clujul aşa de galben, când mi-am mai permis să-l respir aşa şi cred că totuşi au trecut 4 ani de atunci. A fost toamna lui 2008, venea după o perioadă mai aglomerată şi după două ture de musafiri dragi cu care am colindat Clujul de la Cetăţuie până la Grădina Botanică… Ah… Grădina Botanică, trebuie să ajung şi în ea toamna asta, până nu moare de tot galbenul acesta nebun, căci e Toamnă nebun de frumoasă la Cluj, dragii mei ;)

P.S. Puteţi citi un articol foarte fain şi deosebit de sensibil despre cum s-a născut “toamnă nebun de frumoasă la Cluj“, interviu cu poetul Horea Bădescu autorul poeziei “De Juventute”.

Cetatea Fetei sau Cetatea celor 7 Zâne

Sâmbăta trecută m-am trezit pe la 8. Asta pentru că aproape în fiecare an de ziua mea mă trezeam în melodia de la telefon şi de cele mai multe ori nu mai ştiam ce vorbeam cu prima persoană care mă suna să-mi ureze de bine… Şi cine se scoală de dimineaţă… are mai mult timp de gândit în ce aventură să plece :)

Afară îmi zâmbea un soare de mai, nu de octombrie, aşa că am decis să merg cu Clau undeva, unde m-a tot refuzat de doi ani, la Cetatea Fetei în Floreştiul nostru drag. De ce m-a refuzat? Pentru că noi am mai plecat cam cu 2 ani în urmă să o căutăm şi pentru că nu am găsit-o am abandonat ideea, însă eu am găsit prin septembrie pe un blog nişte coordonate GPS şi am zis că mergem la sigur, iar ziua ta nu e ziua în care să renunţi la o căutare, nu?

Am pornit pe la 12 cu maşina şi am luat-o pe drumul ce duce la Mănăstirea Floreşti-Tăuţi, unde mai fusesem iarna trecută şi ştiam că înainte de a junge la ea, trebuie să lăsăm maşina undeva şi să pornim prin pădure. În mai puţin de 10 minute de acasă, am lăsat maşina pe margina drumului şi ne-am luat după GPS prin pădurea superbă de mijloc de toamnă. Pentru câteva momente am simţit că zicala “ştiu cei care se nasc toamna de ce nu se nasc în alt anotimp” este perfect adevărată, iar culoarea galbenă a devenit brusc culoarea mea preferată.

După o urcare destul de abruptă ce nu prevestea nicio cărare, am ajuns cumva fix în mijloc de codru şi GPS-ul anunţa victorios că ne apropiem de Cetate, dar ori cei care au dat pe acolo nu au notat bine coordonatele, ori GPS-ul ne-a arătat din nou personalitatea lui proprie, cert e că n-am dat de Cetate aşa cum credeam şi începeam după aproape o oră de căutări bezmetice să ni se acrească de Cetatea asta despre care oricum ştiam că este o ruină mai mult decât mică şi neînsemnată, că nici nu-mi dădeam seama de ce îmi doream să o găsesc neaparat.

Despre ea circulă două legende cunoscute de la care îi vine şi numele. Se spune că în timpul invaziilor tătare o fată din sat a fost prinsă de tătari și în ciuda torturilor nu a dezvăluit locul în care se ascunseseră oamenii din sat. În amintirea ei, cetatea ar fi fost denumită Cetatea Fetei. Cealaltă legendă este legată de un flăcău din sat care a plecat cu tatăl său să adune lemne prin pădure şi a fost dat dispărut şi toată lumea l-a crezut mort, până când el apare viu şi nevătămat în sat după câţiva ani spunând că a fost slugă la zânele de la Cetatea din pădure, care zâne se pare se pare că erau 7 şi uite aşa sătenii au redenumit locul în Cetatea celor 7 zâne. Numele cel mai des folosit fiind cel de Cetatea fetei, aşa cum în prezent se numeşte şi cartierul de la marginea pădurii în care se află Cetatea.

La modul serios şi fără prea multe magii, fete şi zâne, Wiki ne zice că “cetatea a fost construită înaintea anului 1241 drept punct de pază și observație în fața invaziilor tătarilor. Cetatea a fost dărâmată în 1437, în perioada răscoalei de la Bobâlna, iar în clipa de față mai există doar o serie de ruine și o gaură de puț din care pornește un tunel subteran, blocat la câțiva metri de o poartă din fier”. Şi cum nici lucrurile seriose nu sunt serioase de tot se mai zice că acest loc este legat prin suberan de Biserica Sf. Arhanghel Mihail din plin centrul Clujului… vezi să nu…

Numai că pe lângă toate acestea noi era să-i zicem Cetatea inexistentă, pentru că aproape două ore nu am dat de ea. Şi să vă spun de ce până la urmă nu am abandonat căutarea, căci cu doi ani în urmă am abandonat mult mai uşor. Se face că în pădure aveam semnal şi aşa am reuşit să vorbesc cu prietenii care m-au sunat şi am avut convorbiri de prin codrul des. Aşa că din vorbă în vorbă tot mergeam, iar Clau nu prea mă putea aborda cu “hai să plecăm” căci eu vorbeam la telefon şi mulţumeam pentru urări, deci duble mulţumiri prieteni :) După un astfel de telefon, i-am zis lui Clau “auzi, mai urc doar până colo sus, că am văzut un fel de ridicătură de pământ, stai aici nu mai urca şi dacă nu e, cobor şi plecăm acasă”… Numai că a fost, acolo am găsit zidul ăla amărât care mai rămăsese din Cetatea Fetei şi a fost parcă o izbândă cât toate zilele, m-am bucurat aşa de mult că am găsit-o că am zis acolo solemn că eu nu mai vin să o caut a doua oara :) Aşa că am contemplat locul bine şi pentru mult timp, iar apoi am fost în vârf de deal să vedem Mănăstirea Floreşti-Tăuţi de la înălţime. A fost tare frumos aici, priveliştea, faptul că găsisem Cetatea, vremea asta minunată, culorile, lumina soarelui care mi-a intrat în ochi şi i-a “iritat” puţin şi bineînţeles cei 28 de ani sub soare şi sub toamnă…

Mai multe poze din cel mai însorit 20 octombrie din ultimii ani, aici şi în plus vă las pentru acest articol o melodie care mereu de ziua mea mă face să pun pariu că cineva mai pune pariu :)

L’automne – “e vremea rozelor ce mor”

Duminica trecută am avut o veritabilă vreme de toamnă, a plouat, a fost rece, a fost trist şi cu toate astea am ieşit la iarbă verde, aproape de Cluj, în Someşeni. Fiind la cabana unui prieten, la un moment dat am dorit pur şi simplu să mă plimb prin gradină, singură printre stropi, mâncând câte un măr proaspăt din pomii încărcaţi până la refuz. Câinele unor alţi prieteni era după mine pe acolo, el, câinele Seth pe numele lui agăţat de gât, are o culoare fix de toamnă, dacă ar fi fost al meu sau dacă voi avea eu vreodată unul fix la fel, în această culoare ciocolatiu-aurie, i-aş zice L’automne… I s-ar potrivi, era aşa de blând, ar fi toamna mea blândă de fiecare an.

Vremea a fost destul de deprimantă, nici nu a semănat cu zilele din această săptămână când am avut soare şi temperaturi de 20 de grade. A fost toamna la ea acasă şi aşa sentimente contradictorii îmi aduce… mi se învârteau în cap ca prin vise alb-negru versurile lui Macedonski pe care atât le-am iubit şi pe care o să le iubesc până la moarte:

E vremea rozelor ce mor,
Mor în grădini, şi mor şi-n mine 
Ş-au fost atât de viaţă pline,
Şi azi se sting aşa uşor.
În tot se simte un fior.
O jale e în orişicine.
E vremea rozelor ce mor –
Mor în grădini şi mor şi-n mine.
Pe sub amurgu-ntristător
Curg valmăsaguri de suspine,
Şi-n marea noapte care vine
Duioase-şi pleacă fruntea lor… 
E vremea rozelor ce mor.”

Ieri

Dacă iubirea se întâmplă atât de rapid este probabil pentru că dorinţa de a iubi există dinainte de persoana iubită  – nevoia şi-a inventat soluţia. (Eseuri de îndrăgostit – Alain de Botton)

– Pentru ce nu scriu femeile? – Pentru că ele pot plânge oricând. (Pe culmile disperării – Emil Cioran) 

Învăţasem că nu totdeauna cuvintele sunt cel mai bun instrument pentru a ne face înţeleşi de cei din jur. (Cititorul din peşteră – Rui Zink)

 – Ai văzut stelele, Enaiat? – Ce legătură au stelele? – Numără-le, Enaiat! – E imposibil, sunt prea multe! – Atunci începe, a spus mama. Altfel nu le vei termina niciodată. (În mare sunt crocodili – Fabio Geda)