Inspirată maxim de acest articol, dar și de faptul că pe Bialog, cel mai vizualiat articol al meu este în continuare Cele mai frumoase vorbe de iubire din cărți, mi-am petrecut dimineața în brațe cu carnetul meu de suflet, o agendă roz în care strâng cuvinte de poveste din cărțile pe care le citesc. Am făcut o selecție și am ales 50 dintre ele pentru voi, pentru atunci când, așa cum spunea magistral Ileana Vulpescu în Arta conversației, omul dorește “să se ridice de la nivelul râmei, pe verticala piscului”.
De călătorit, de citit, de trăit… în decembrie
Printre ambalat cadouri, ascultat muzică de Crăciun (Angela Gheorghiu, în principiu acest album achiziționat recent) și alintat cu băuturi calde și dulci, decembrie, cel destul de întunecat, cu zile scurte rău și ploioase de nu mai pot în ultima vreme, mă bucură peste măsură…
Fericirea, pentru o portocală, nu înseamnă să fie o caisă
După foarte, foarte multă vreme, mai exact de la Extrem de tare și incredibil de aproape a lui Jonathan Safran Foer, mi-am cumpărat o carte despre care nu știam nimic, doar că are un titlu absolut extraordinar… Așa a ajuns cartea albanezei Catherine Preljocaj la mine în geantă, apoi la mine în brațe și apoi am terminat-o/devorat-o în două zile…
Achiziții boeme din ultima vreme (guilty pleasures)
Și am făcut și una bucată rimă cum îi șade bine poetului :) Una peste alta, în vălmășagul de chestii care s-au întâmplat și se întâmplă în continuare în acest sezon prin “lumea mea” s-au arătat și câteva ipostaze în care mi-am spus că Moș Crăciun e senil (că e Moș, se înțelege) și uneori vine de mai multe ori pe an, iar alteori zici că a uitat adresa. Acum, combinat și cu ziua mea, probabil că se va supăra că tocmai l-am făcut senil, dar să vedeți câte mi-a adus :)
Șoimul rătăcitor
Vai de câtă vreme n-am mai scris despre o carte!! Nici nu-mi mai amintesc :( Mă mai lamentez eu de problema cu timpul, dar aici chiar nu cred ca este el principalul vinovat. Însă până să găsesc scuze fără rost, vă anunț triumfător că am citit o carte MINUNATĂ! Mai exact, un microroman de senzație, care m-a cucerit definitiv, o carte metaforă, pe numele ei Șoimul rătăcitor – o poveste de dragoste. Ați auzit de ea?
Vanilla Sky și câteva recomandări la un cea(s)i de seară
Iubesc cerul de iunie, iubesc luna iunie de fapt, iubesc serile în care la ora aceasta e încă lumină sau dacă nu e lumină clară, cerul se pictează singur în cele mai frumoase culori posibile. Da, poluarea… dar dacă tot e, măcar să ne dea și ceva frumos…
Despre Franța cu dor, din cărți și din teren
Săptămâna trecută m-a întrebat cineva dacă am fost la Paris. Și i-am spus că am fost, de două ori chiar și că aș mai merge oricând. În plus, i-am spus că am petrecut o scurtă perioadă în Franța și deseori mi-e dor de acea perioadă, aș repeta-o și pe ea oricând. Interlocutorul meu nu era, însă, chiar de acord cu mine pe principiul: “de ce ai mai merge în Franța? de ce ai merge de nu știu câte ori la Paris? când lumea e largă și noi avem timp puțin?” Recunosc că am fost puțin dezamăgită :(