Dealul Lazului și prima plimbăreală de primăvară a anului

De-o săptămână încoace avem o vreme de primăvară/vară. O ador este puțin spus, mă tot minunez de ea și mă rog să țină cât mai mult. Temperaturile de peste 20 de grade și soarele fierbinte împlinesc azi 7 zile/ 2016 la Cluj și nu știu exact cum sunteți voi, dar eu îmi pun bateriile la încărcat în perioada asta din an dacă am susținerea vremii… Din acest motiv ne-am și dus să ne plimbăm sâmbătă pe un deal din apropierea Floreștiului…

Ne spunem tot mai des: trebuie să plecăm un weekend pe undeva, să ne rupem și să ne detașăm. Dar n-a fost loc de niciun fel de ieșire de primăvară până acum, nici la capitolul timp și nici la capitolul vreme n-am excelat. Cu două săptămâni în urmă încă mi se uscau mâinile de-a binelea de la vânt, dacă nu le țineam în buzunare, iar la cizme și palton, eu una am renunțat de tot, abia săptămâna trecută. Dar primul weekend din aprilie a fost nesperat de cald și de însorit, așa că, după o foarte scurtă sesiune de shopping, am fost la o plimbare. Și n-a fost doar o plimbare ci a fost și o recapitulare în gând a unui sezon încheiat pe de-o parte complicat, pe de alta minunat. După o toamnă luuungă și obositoare, un sezon de iarnă greu și pe alocuri apatic, iată Soarele! Cam așa s-ar descrie acest început în forță al primăverii. Foarte multe lucruri au fost puse pe stand-by față de anul trecut pe vremea asta, când anul se anunța buuun și roditor. N-a fost, însă, să fie, poate de asta nici nu mă agit cu 2016 prea tare și merg pe principiul lui ‘fac ce pot, dar să fac bine, iau lucrurile așa cum sunt și încerc să fiu OK cu propria persoană’. And it works :)

Dealul Lazului este cel mai mare deal din zonă și se înalță deasupra satului Tăuți, la nord de Mănăstirea Florești. Un bun punct de pornire spre a-l urca, ar fi chiar Mănăstirea, cu urcare pe lângă cimitirul mănăstirii. Nu e chiar floare la ureche, dacă nu-ți place mișcarea, dar dacă vrei să fii activ îl dovedești cam într-un ceas și ceva dus, unul întors. De sus zona arată foarte bine și îmbrăcată în verde crud îți face și mai mare poftă de plimbare, iar versantul plin cu floricele galbene te îmbie la o baie de soare chiar acolo între ele. Este foarte frumos, bate vântul, că nu prea sunt copaci, dar aerul curat, iarba proaspătă și soarele fac toți banii. Mai ales că e gratis :)

Zona Floreștiului nu excelează în locuri de văzut. Contabilizăm numai Mănăstirea Florești-Tăuți (aflată între cele două sate), Cetatea Fetei și eventual Muzeul Apei, dar la capitolul dealuri chiar nu ne putem plânge. Dacă dorim din suflet să facem mișcare în aer liber n-avem absolut nicio scuză. Deși la Mănăstire am mai ajuns și cu alte ocazii, acest deal nu l-am mai urcat până acum. Mi-am muncit picioarele pe o grămadă din dealurile Floreștiului, dar pe Dealul Lazului, ba! Câteva poze, doar cu telefonul, am strâns aici, dar dacă vă tentează alte dealuri, poze elocvente mai găsiți aici, aici sau aici. Da, Picasa încă merge așa cum o știam. Nu mai înțeleg nimic din ce face Google, dar nici nu mai încerc :)

Ca de obicei, fără plan, aceste plimbări de weekend, pe vreme bună, mă încarcă teribil. Ori pot să-mi păcălesc creierul extrem de bine, ori chiar soarele de la început de primăvară mă duce instant cu gândul la vacanță, mă relaxează într-un mare fel și mă repune pe traiectoria cea bună spre… mine. Aș mai cere un singur lucru de la el, deși tare mi-e că nu mă poate ajuta, aș mai cere să-mi redea acea poftă de scris pe care avut-o în urmă cu doi sau trei ani, acel nesaț cu care deschideam WordPress-ul și acea bucurie cu care mă așterneam pe foaia albă virtuală. Oare la început de primăvară se pot face rezoluții ca de Revelion? :)