Cele mai frumoase așezări din insula Rhodos: Lindos vs. Rhodos Town

Acest articol stă în draft de la finalul lui august 2021, chiar dacă, imediat după ce ne-am întors din Rhodos, la cald, am scris un articol de care mă bucur tare, pentru că nu m-a lăsat să uit detaliile organizatorice și impresiile proaspete. Din ce îmi spun statisticile (pe care le mai urmăresc din când în când) este și citit, ceea ce mă bucură în plus, pentru că poate a ajutat pe cineva să găsească alte informații despre Rhodos și să se organizeze mai bine. Încă de atunci aveam în plan să scriu despre cele mai frumoase locuri de la insulă, dar (aproape) anul ce s-a scurs de atunci și până acum nu mi-a ajuns ca să și termin la timp ce aveam de povestit. Noroc că o prietenă își organizează anul acesta vacanța, în septembrie, în Rhodos și mi-a amintit de această poveste neîncheiată. M-am reîntors la ea cu pasiunea cu care scriam eu în trecut, mai ales că treaba asta m-a trimis și prin albumele cu poze (nu apucasem să aleg niciuna pe atunci, doar ceva text aveam), iar în miezul verii, pe caniculă, să revezi poze de la mare este ceva ce recomand ca activitate de “răcorire” winking Și acum, să nu mai zăbovim în introducere pentru că Lindos și Rhodos Town așteaptă să fie descoperite!

Continue Reading

City break la Viena: ce-am făcut, ce-am văzut, ce-am mancat, ce-am învățat (varianta cu copii)

Sunt însuflețită de cea mai recentă minivacanță cum n-am mai fost de multă vreme. Probabil din acest motiv îmi și vine să scriu, ba chiar îmi vine sa-mi fac timp să scriu. Cumva, fără “starea” asta exaltată n-am motivație pentru niciun rând, indiferent câte subiecte ar exista și s-ar plimba în voie prin mintea mea. Această minivacanță s-a petrecut la Viena, un loc vizitat prima dată în urmă cu 15 ani (și mai apoi de încă două ori), a durat 3 zile pline și intense și cel mai important, a fost prima vizită în Austria cu Albert. Dar să le luăm pe rând, așa cronologic, cum îmi place mie. Dacă ați mai fost la Viena, nu o să găsiți noutăți pe aici, dacă nu, articolul vă poate ajuta să organizați voi singuri un city break în acest oraș ATÂT de frumos!

Continue Reading

Patinajul artistic la JO de iarnă 2022 – “Bucurie și necaz/Agonie si extaz” pe gheața olimpică de la Beijing

N-am văzut în viața mea (din 1994, de la Lillenhammer încoace) un concurs olimpic de patinaj artistic atât de încordat ca la JO de la Beijing din acest februarie. A avut o frumusețe stranie, tăioasă ca lama patinei, dar extrem de vulnerabilă. Însă, din păcate, mereu ne vom aduce aminte de el ca de un concurs care a adus multă suferintă, comentarii malițioase și a pus în discuție numeroase elemente de etică, ducându-ne cu gândul foarte departe de “cel mai liric și artistic sport din lume”. Dacă în urmă cu 4 ani, la olimpiada din Coreea de Sud (despre care am scris cu patos), totul a dus cu gândul la “make love on ice”, anul acesta ne-a șocat ideea “all’s fair in love and war”. Dacă o fi “ajutat” și contextul geopolitic probabil putem doar bănui, însă nu va mai conta la total niciodată. Ce contează este cu ce rămânem din tot ce-a fost, dincolo de spectacol, campioni, sărituri năucitoare, copii traumatizați sau politici de stat care nu cred în ideea lui Pierre de Coubertin că “important e să participi”.

Continue Reading

Ce sa faci la Szeged de Revelion și Anul Nou

S-a întâmplat o nouă călătorie “tradițională” de Anul Nou și am fost foarte bucuroasă că am planificat-o (chiar și cu jumătate de elan), având în vedere că pandemia, ce să vezi (?!) e tot aici. În anul 2021, făță de 2020, am fost mai curajoși, am reușit să călătorim în afara țării cu pandemia la braț fără să ne simțim îngrădiți și bineînțeles fără să ne îmbolnăvim. Ne-a trecut prin cap să ajungem la final de an la Viena, însă aproape o lună, capitala Austriei a fost sub restricții din cauze Covid, așa că n-am vrut să riscăm să ajungem într-un oraș aproape închis. Dar, cum vecinii maghiari au fost foarte relaxați (că ei toată pandemia au fost relaxați este altă discuție), iar noi urma să petrecem câteva zile după Crăciun la granița de vest, Szeged [“Orașul Soarelui”] ne-a intrat în cap. De avut îl aveam la inima, când în vara lui 2018 ne-am aventurat pe acolo cu un Albert mic în manduca lui și ne-a plăcut, ratând însă multe din cauze de bebeluș. Toate acestea au fost motive destul de serioase ca să ne întoarcem pentru un Revelion 2022 așa cum ne place nouă: pe drum!

Continue Reading

Dimensiunea Crăciunului extrapolată sentimental

În luna august, anul trecut, am fost cu mama până în satul bunicilor mei. Niciunul dintre bunicii mei nu mai trăiește din păcate, iar ultima oară când am fost în sat s-a întâmplat la înmormântarea bunicii paterne, cu 4 ani în urmă. În august anul trecut, pe o căldură cum numai în Câmpia de Vest găsești vara, nici nu îmi imaginam că voi ajunge să scriu despre sentimentele trăite atunci, tocmai de Crăciun, sau ca ele ar putea avea o legătură cu Crăciunul. Însă, în Ajunul Crăciunului, probabil pe un fond melancolic pronunțat, mi-am reamintit de sat, de rădăcini, de timpuri trecute, de familia mare, de tradiții și de tot ce vine la pachet cu ele… și-am început timid să scriu.

Continue Reading

Calendarul de Advent – o adevărată inspirație pentru sezonul de iarnă

Vreau să scriu acest articol de cel puțin un an. Știu multe despre ideea Calendarului de Advent încă de dinainte de a avea copii, însă numai anul trecut, când Albert avea deja 3 ani, am simțit că este momentul să o pun în practică și pentru familia noastră. Pentru că a avut succes și ne-a plăcut “cam mult”, vreau să povestesc puțin despre cum a prins contur la noi ideea calendarului, cum m-am documentat și organizat și nu în ultimul rând cum aș vrea să-l îmbogățesc pentru anii următori. M-am mobilizat să scriu articolul, când anul acesta pe la jumătatea lui noiembrie, am început să caut inspirație pentru “călătoria” prin calendar și m-am ajutat foarte mult de unele articole din online, așa că, am simțit că este timpul să ofer ceva înapoi pentru cei ce vor căuta inspirație în anii viitori. Pentru atmosferă, vă invit să vă luați lângă voi o cafea caldă (dacă se poate cu caramel sărat peste spumă), să vă cuibăriți sub o pătură pufoasă (clișeu, dar unul bun de tot pentru care merită să intrați în șablon) și apoi să citiți acest articol.

A! și “La mulți ani, Bialog!”, căci pe 1 se făcură 13 ani de “funcționare”.

Continue Reading

Transalpina între sezoane – toamnă și iarnă într-un day trip printre nori

Transalpina este cea mai înaltă șosea din România, având cea mai mare altitudine în Pasul Urdele la peste 2000 de m. Drumul face legătura între orașele Novaci din județul Gorj și Sebeș din județul Alba. Fiind un drum montan, este închis în perioada iernii, dar noi, toamna trecută am avut parte de o surpriză de proporții, reușind să ajungem aici într-o aventură spontană la final de octombrie. Practic am dorit o escapadă de toamnă și ne-am trezit că traversăm Transalpina fix între sezonae, în ultimul weekend în care se pare că a mai fost deschisă în 2020. S-a lăsat cu multe poze și cu bucuria celor mari și celor mici că au dat întâmplător peste zăpadă, deși de acasă au plecat călcând pe frunze uscate și deloc atinse de gerul iernii. A fost o călătorie minunată, de care ne aducem aminte cu drag și tocmai din acest motiv vreau să o consemnez… deși a trecut un an… Cred că m-a inspirat cel mai recent weekend petrecut în deplasare (în Apuseni), pe o vreme de toamnă absolut de vis… Acum iarna e după colți, așa cum e mereu la final de noiembrie în Transilvania.

Continue Reading