Un scurt, dar intens, basm de iarnă la Sibiu

Sigur că n-am avut în plan să mergem la Sibiu. De fapt, n-am avut niciun fel de plan pentru mini vacanța de 1 decembrie, asta pentru că n-am știut exact că va fi mini vacanță pentru noi. Clau lucra pe 30 (ca să aibă liber pe 2), iar eu am crezut inițial că pe 2 lucrez sigur. Numai că a lucky turn of events a făcut să avem totuși weekend prelungit. Cum era tardiv pentru orice plan ce includea cazare (decentă ca preț), iar prietenii noștri deja aveau planurile făcute pentru mini vacanță, noi am zis că spunem pas și stăm să ne odihnim. Dar noah, suntem noi…

dscf5661

…așa că pe 2 decembrie ne-am trezit și am luat-o din loc. Spre ce? Traseul s-a reconfigurat cumva pe drum. Am pornit spre Câlnic, una din fortificațiile UNESCO pe care nu le mai văzusem, dar parcă până pe la Alba mi-a pierit cheful, mai ales că trebuia să ne abatem de la drumul drept cam jumate de ceas. Așa că ne-am hotărât să mergem în linie dreaptă pe autostradă până la Cisnădie, la fortificația de acolo, mai ales că văzusem o fotografie într-un ghid National Geographic și mi-a plăcut foarte mult. Cum Cisnădie e la 20 de minute de Sibiu, am zis că n-ar strica să mergem să vedem scurt Târgul ce împlinește 10 ani anul acesta, să mergem să mâncăm ceva la Cafe Wien (că de fiecare am vrut și mereu am ales altceva) și apoi să ne întoarcem acasă… pe la Slimnic să vedem cetatea și apoi pe la Axente Sever, să vedem Biserica Fortificată despre care auzisem numai lucruri bune, dar numai dacă timpul ne permite și o mai fi lumină. Că deh, asta e problema cu road trip-urile iarna, ziua e scurtă de mama focului și practic la 5 p.m e gata ziua, te poți duce la culcare…

Și da, le-am văzut pe toate astea și încă pe îndelete, că am plecat de acasă când vremea era tânără și părea un fel de început de primăvară, ce nu prevestea iarna ce o vom întâlni la Sibiu. Dar tocmai ea a dat farmec zilei și fix numai despre ea și basmul creat ad-hoc o să vă povestesc azi. A fost o perfectă zi perfectă, așa cum am văzut eu în imagini ca aceasta, chiar dacă ale mele n-au ieșit tehnic vorbind așa, eu exact așa m-am simțit și cred că exact așa ar trebui să arate decembrie, iarnă de iarnă…

Am ajuns la Sibiu cu puțin înainte de prânz și era frig sec de mi-au înghețat mănușile pe mâini. Am dat o tură prin Târg și mi s-a părut că arată fix ca în urmă cu 4 ani, iar asta nu e de rău, căci atunci mi-a plăcut la nebunie. Știam că nu-l vom vedea noaptea cu acele proiecții de lumini pe clădiri, dar nu asta căutam. Mi-a plăcut așa cum era, fără să știu că într-o oră peisajul se va schimba complet și într-un mod fabulos!

11

12

14

15

Apoi, am pornit înfrigurați și roșii în obraji spre Cafe Wien unde speram să prindem un loc, căci auzisem ce nebunie a fost cu o zi înainte (de 1 decembrie) la Sibiu și cum nu aveai unde lua masa de turiști buluciți, dar am avut noroc, în întregul local erau libere fix două mese libere, de două persoane. Am ales una de lângă o fereastră mică ce dădea fix la baza laturii estice a Bisericii Evanghelice. De aici, de sub un pahar mare și fierbinte de cafea cu frișcă și fulgi de ciocolată, am văzut și cum a venit brusc, iarna happy N-am știut cum să terminăm mai repede ce ne comandasem să ieșim în nebunia frumoasă de afară…

Afară… nu cred că știu să vă povestesc cum a fost: un fel de viscol de care ne tot zic ăștia pe la TV că prind autoritățile nepregătite, basmele lui Andersen, reclamele cu Moș Crăciun și trenul de la Coca Cola, Serendipity (filmul) și pozele de iarnă de pe Pinterest, la care ne holbăm tot sezonul în timp ce pe geam vedem o iarnă incertă. Și dacă nu pot să vă povestesc cum a fost, mai bine vă arat (tehnică zero, dar încercați să vedeți fulgii mari, dincolo de ea) cum ne-am bucurat…

11

12

13

14

15

17

16

19

18

21

20

23

22

25

24

Cam așa a fost Sibiul de data aceasta. Îl iubim și atunci când ajungem fulger pe aici și atunci când venim să rămânem peste noapte, îl iubim și atunci când citim câte ceva interesant despre el… Dacă simțiți și voi ceva special pentru el atunci îl puțeti descoperi pe Bialog, în seria de articole de mai jos:

3 comentarii pentru “Un scurt, dar intens, basm de iarnă la Sibiu

  1. Mi-am petrecut cateva vacante de Craciun in Sibiu si pot spune ca m-am indragostit de acest oras. Din pacate, iarna asta nu am reusit sa ajuns, dar am promis ca-i fac o vizita la vara.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*


Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.