Riviera Opatija: bine ați venit în Monte Carlo croat

Popasul de la Opatija a venit ca un bonus la vacanța noastră croată, albastră și mai istriană de felul ei. Eram pe drumul spre Slovenia când am hotărât să ne oprim să vedem Villa Angiolina și să ne luăm „la revedere” de la mare așa cum ar trebui, adică de pe o faleză superbă, cu vântul în păr, sau cu părul în vânt, ambele variante fiind pe placul meu happy N-am avut nicio așteptare, asta pentru că nu mai văzusem poze din Opatija (și a fost fenomenal așa), auzisem doar vorbe: că ar fi frumos, că ar fi mai luxos (cel mai luxos din Croația) și că dacă sunt în zonă, bine ar fi să opresc… În continuare o să descoperiți prin cuvinte și imagini, cât de bine am făcut că am oprit…

DSCF2054

Primul contact cu Opatija a fost de undeva de sus de pe „cornișă”, de deasupra mării, de unde cupola verde a unei catedrale necunoscute în acel moment mi-a adus aminte de un amestec între Como și Viena și nimic nu mă făcea să cred că alt fel de oraș mă așteaptă acolo jos. Acolo însă mă aștepta ceva cu totul surprinzător, ce nu prea ușor o să pot uita.

DSCF2055

Opatija este principala stațiune de pe coasta golfului Kvarner, iar Riviera cu același nume s-a dezvoltat, în principal, datorită unui om, a unei vile și a unei idei de a construi o cale ferată care să lege golful de Viena. De aici și până la faptul că locul a devenit celebru nu a mai fost decât un singur pas. În 1844 Ignacio Scarpa a construit în zonă o vilă pe care mai apoi o sumedenie de oameni celebrii și bogați au vizitat-o, iar în urma acestor vizite mulți au hotărât să-și construiască reședințe de vacanță pe malul mării din Opatija. Astfel, în decursul câtorva ani au luat naștere hotelurile Kvarner și Imperial, două construcții cu adevărat impresionate, care ne-au lăsat fără cuvinte și care ne-au făcut să ne spunem că dacă o să avem vreodată chef și buget de o vacanță mai… opulentă, o să venim să ne cazăm aici și să petrecem un sejur cu aer imperial… Doar nu degeaba se spune că Opatija devenise locul special de vacanță al împăratului austriac Franz Joseph I, care venea aici câteva luni pe an.

DSCF2074

Deși este cel mai popular și obiectivul turistic principal din Opatija, pe mine personal, construcția lui Ignacio Scarpa, Villa Angiolina (denumită după defuncta lui soție), nu m-a impresionat nici pe jumătate cât m-a impresionat Hotelul Kvarner, de exemplu, care te face să te simți în fața sa ca și cum ai fi în plin secol 19. Totuși, amplasarea într-un parc dendrologic cu fața către mare și către Rijeka (cel mai mare port croat), m-a făcut să-mi doresc să mai fi stat să-i bat grădinile în lung și-n lat. Momentan Villa găzduiește Muzeul Turismului Croat, dar la ora când am dat noi pe acolo, nu se putea vizita, era închis. În partea din față a vilei se poate admira în toată splendoarea o grădină minunată, plină de flori dispuse geometric. Pot spune că asta mi-a plăcut cel mai mult aici în parcul din jurul vilei și dacă aș fi avut mai mult timp la dispoziție m-aș fi așezat pe o bancă și aș fi admirat marea la nesfârșit.

DSCF2117

De la Villa Angiolina, pe o frumoasă faleză mărginită de valuri înspumate și de așa zisa plajă a orașului, care e mai mult un fel de alee betonată, o poți lua agale către obiectivul numărul doi din Opatija și anume, Doamna cu pescărușul, probabil cea mai controversată femeie din Croația happy Se spune că mai demult aici era o statuie a Fecioarei Maria, dar odată cu venirea la putere a comuniștilor, statuia Fecioarei „a dispărut” motivându-se faptul că în timpul unei furtuni ea ar fi căzut în mare și n-ar mai fi fost de găsit. A fost înlocuită de această Doamnă cu un pescăruș care i se așează pe mână. Poziționarea ei pe stâncă joasă, puțin intrată în mare și despărțită de ape de faleză, a făcut-o celebră în toată lumea ca și pe surata ei, Mica Sirenă de la Copenhaga. Totuși, pe seama ei circulă și o poveste ceva mai sinistră, din bătrâni povestindu-se că în nopțile cu valuri mari și furtună statuia pare că prinde viață și chiar o aură de lumină în cele mai întunecate nopți… Cu atât mai interesant, nu? happy

DSCF2095

Faleza se sfârșește acolo unde se intersectează cu bulevardul care străbate întreaga stațiune: Lungomare. Acesta promenada lunga de 12 km pleacă din localitatea Volosko, strabăte Opatija și se oprește în localitatea Lovran. Construcțiile de aici fac ca zona să semene foarte tare cu principatul Monaco, nu am zis-o numai eu ci și diversele pliante care promovează zona și alți călători care au avut șansa să ajungă pe la Monte Carlo. Un mix de clădiri cu aură austriacă, dar vădite influențe italiene își fac apariția sub ochii călătorului bulversându-l și făcându-l să se întrebe unde se află de fapt. Totul pare că prinde sens atunci când îți dai seama că stațiunea se află la fel ca și Monte Carlo, la baza unor munți nu foarte înalți, dar care îi dau un farmec aparte. În acest caz este vorba despre munții Ucka care ating înălțimea de 1394 m pe vârful Vojak. Se poate și urca acest vârf, iar panoramele asupra golfului Kvarner s-ar zice că sunt de vis… Aviz munțomanilor winking

DSCF2154

N-am știut foarte multe despre Opatija, dar am aflat mai apoi. Atât de mult mi-a plăcut că am citit despre ea tot ce am prins pe internet. Ba mai mult, am vrut să văd cât costă o noapte în extrasezon la Hotel Kvarner și deși mă așteptam la sume astronomice, se pare că luxul nu e chiar așa de greu de atins. Trebuie să fii deschis și la altceva decât ai fost obișnuit și nimic nu e imposibil. Mi-ar fi plăcut să zăbovesc la frumușelele localuri care mi-au ieșit în cale, să mă bălăcesc în apele puțin furioase ale mării, să am timpul necesar să străbat toată stațiunea, să nu mă grăbesc, să am sufletul mai împăcat… Dar, pe sistemul „mai bine vezi un loc o dată, decât să auzi despre el de o mie de ori”, iată că am trecut prin Opatija și ce bine îmi pare!

DSCF2086-1

Descoperirea în materie de gustoșenii sau sa-l citez pe Clau „și numai pentru patiseria asta a meritat să trecem pe aici” se numește Della Nonna (de la Bunica, adică) și ne-a furnizat cele necesare potolirii stomacului, și el însetat de frumusețe, până la urmă. Am mâncat un excelent foietaj cu broccoli și o brioșă cu o ciocolată demențială cum n-am mai găsit până acum (deși avem și noi la Cluj unele extrem de gustoase la Panemar) happy

DSCF2159

Aceasta a fost pentru noi ultima parte din vacanța croată. Asta pentru că în următoarele două zile, ne-am mutat în Slovenia, iar apoi am străbătut Ungaria înapoi spre casă. Dar rămăsesem cu gândul la Croația și mai ales la Opatija, căci ea și cu Vrsar au fost marile surprize ale vacanței 2014. Așa că, îndată ce am ajuns la Maribor și am avut acces la internet, am intrat să citesc informații despre locurile văzute și am citit o povestioară drăguță despre Opatija și Casa Regală a României… motiv suficient să mă întorc la Opatija cu prima ocazie winking

DSCF2075

Dintre iluștrii locatari ai vilei (Angiolina), poate că cei de care se leagă cele mai multe legende în zonă au fost membrii Casei Regale a României, Regele Carol I și Regina Elisabeta (cunoscută în lumea artistică sub pseudonimul Carmen Sylva, care înseamnă cântecul pădurii). Una dintre legende spune că într-o zi, în timp ce își făcea programul zilnic de călărie, Regele Carol I s-a rătăcit pe potecile întortocheate ale pădurii din apropiere. Revenit într-un târziu la Vila Angiolina și nervos nevoie mare, regele a oferit Prefectului districtului Volosko, Baronul Arthur von Schmidt-Zabierowa, suma necesară de bani pentru a amenaja o potecă regulată și amplasarea de indicatoare pe traseul cu o lungime de circa 5 km dintre Opatjia și Vela Fortica (Fortăreța Mare). Astfel a luat ființă Promenada Carmen Sylva. Foișorul din piatră construit pe această promenadă în locul numit Stânca Reginei Elisabeta, căreia croații îi spun Mala Fortica (Fortăreața Mică), poartă și astăzi la loc de cinste inscripția scrisă în piatră prin care se elogiază personalitatea Reginei Elisabeta. Cercetări recente au dovedit că pe Promenada Carmen Sylva, aflată la circa 100 metri deasupra mării, nivelul bacteriilor este foarte redus și mai mult, că bacteriile nici nu pot supraviețui prea mult în acest mediu. Oxigenul bogat din zonă, precum și aerosolii marini sau uleiurile esențiale prezente în stare naturală pe această cărare, ajută la eliminarea toxinelor din organism. Prin urmare, nu ratați o cură de detoxifiere în timp ce vă plimbați pe cărarea din pădure și admirați priveliștea golfului din diferitele puncte de observație”. (sursa)

6 comentarii pentru “Riviera Opatija: bine ați venit în Monte Carlo croat

  1. Off, nu ai zis nimic de sandwichul de la Della Nonna, pregătit proaspăt, dintr-o bucată de pâine cu coajă crocantă, murdărită cu făină albă, miez moale, prosciutto crudo și roșii cu aromă de vânt mediteranean…

  2. Foarte frumos ce au facut croatii pe litoralul lor. Elegant, curat, ingrijit, bine intretinut… Recunosc ca pana sa citesc la tine habar nu aveam de Opatija si celelalte orasele despre care ai mai pomenit. Minunat.

  3. noi am fost acum 3 ani intr-o vacanta intr-o opatija, cazati intr-unul din hotelurile alea … nerenovate de ani de zile… sunt cladiri superbe, dar inauntru e… mda…
    evident, cu pataniile de rigoare, de la inceputul vacantelor noastre, scria ca plaja cu pietris e aproape, era de fapt la nu stiu cati km si tot asa…
    opatija mi s-a parut f trist, asa, aproape lasat in paragina, deloc opulent… mai degraba hai sa mai scoatem ceva bani din ce a fost aici odata…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*


Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.