Cu aproape jumătate de an în urmă, pe 26 aprilie, în Vinerea Mare, ajungeam la Atena. Ajungeam în sfârșit la Atena, o metropolă atât de apropiată de noi, un oraș pe care îmi doream să-l văd bine de ani de zile, dar pentru care efectiv nu ne-am făcut timp sau timpul s-a cerut făcut abia acum, cum îmi place mie să cred. Atena mi-a ridicat câteva semne de întrebare încă din prima seară petrecută în inima ei, mi-a arătat cât mai am de învățat “la drum”, m-a trecut puțin prin toate stările, dar destul de repede m-a răsplătit că am avut răbdare cu ea și mi s-a arătat exact așa cum e, exact atunci când am fost eu pregătită să o văd. Și am văzut-o și am plăcut-o, iar azi, deși am lăsat să treacă nepermis de multă vreme, vreau să v-o arat și vouă celor care încă mai vizitati Bialog-ul pentru idei și povești de vacanță. Un articol mai complet de atât despre capitala Greciei n-aș fi putut să scriu numai dacă aș fi locuit o vreme acolo, ceea ce nu s-a întâmplat și probabil nici nu se va întâmpla. Totuși, sperăm să ne reîntoarcem cândva. :)
O vacanță de primăvară/vară à la grecque (gânduri la cald)
Dacă cineva mi-ar fi zis anul trecut când ne-am întors din Creta că vom alege atât de curând o altă vacanță în Grecia n-aș fi crezut. Asta tocmai pentru că ne-a plăcut mult Creta și n-aveam în plan ceva à la grecque atât de repede după, care să poată întrece experiența celei mai mari insule grecești, dar iată cum s-au aliniat astrele și efectiv nu ne-am putut opune. Niște bilete de avion destul de accesibile, o vacanță de Paște prelungită și Măria Sa ATENA (care nu mai putea aștepta acolo sus în lista de orașe pe care îmi doream să le văd) au făcut să ajungem din nou pe meleagurile albastre ale Greciei acum și nu mai târziu. Ne-am întors de două zile și prin mintea mea zboară tot felul de gânduri și imagini în urma acestei vacanțe, așa că le las puțin să curgă până nu se vor evapora, că parcă n-aș vrea să se tot ducă.
Cele mai frumoase 10 orășele pe care le-am văzut în Europa
Adevărul este că recitind articolul cu străduțele frumoase pe care le văzusem în Europa în urmă cu 4 ani, mi-am amintit că atunci îmi mai dăduse târcoale ideea unui alt articol care nu s-a mai materializat până la urmă pe blog. Dar cum zilele trecute am avut nu doar un chef nebun de scris ci și o ciudată ambiție peste măsură, mi-am făcut timp să mă uit prin poze vechi și să alcătuiesc acest articol cadou de mărțișor pentru toți cei care încă mai intrați pe Bialog în speranța că eu voi reîncepe să public articole cu o frecvența decentă. De subiecte nu duc lipsă, cumva au ajuns să fie mai multe ca niciodată, dar paradoxal… n-am avut absolut nicio siguranță că acest articol va fi gata de 1 martie, însă am tras de mine cu plăcere și iată că avem un articol nou nouț despre (alte) 10 locuri frumoase tare de prin Europa…
Malmö, o poartă accesibilă spre Țările Nordice
Recunosc cu tristețe că Suedia nu s-a numărat până acum printre locurile pe care să-mi doresc să le vizitez cât mai curând. Poate este totuși incorect spus că nu-mi doream, poate mai just e să vă spun că nu se afla foarte sus în lista cu dorințe de călătorie, din simplul motiv că nu am aprofundat destinația suficient ca să știu ce oferă. Însă după mini vacanța prilejuită de prima aniversare a Micului Prinț, pot spune că mi-am făcut cât de cât o idee despre Suedia dincolo de IKEA și desenele animate cu Bamse :) Așa că astăzi ne plimbăm puțin pe străzile micuțului și cochetului Malmö, cel de-al treilea oraș ca mărime din Suedia, orașul ce se află practic cu un picior în țara vecină, Danemarca, de care îl desparte unul din cele mai interesante lucrări inginerești realizate vreodată, un pod peste mare: Øresund Bridge pe numele lui. Dar până să ajungem pe pod…
Ce să faci la Budapesta de Revelion & Anul Nou
Să începem așa: mai bine (mai) rămâneam la Budapesta! Nu, nu spun asta doar pentru că a fost peste așteptări ci a existat un motiv mult mai clar de data aceasta: ne-am întors de la Budapesta la Ineu, de unde se pare că racolasem un virus încă dinainte de plecare, însă reîntâlnirea fulgerătoare cu el, ne-a pus pe toți pe butuci și iacă așa am început anul bolind (iar asta nu ne stătea în fire până acum, sperăm că nici de acum). Trecând peste acest aspect nedorit, city break-ul la Budapesta s-a dovedit a fi cea mai bună parte a vacanței de iarnă de anul acesta. Da, chiar mai bună decât Crăciunul, dar asta e altă poveste! Cele 3 zile în capitala Ungariei ne-a făcut să terminăm 2018 exact așa cum a fost el pe de-a-ntregul: alert, cu multă energie și dorință de descoperire. După această vizită, Budapesta s-a lipit și mai tare de sufletul nostru, ne-a făcut să ne gândim mai bine la vizitele anterioare și să ne plănuim o întreagă vacanță în Ungaria (poate chiar am să pun în scris acest plan foarte accesibil, să-l am la îndemână pentru când mă va apuca iar dorul de ducă).
Weekend prelungit în Ținutul Secuiesc (varianta Harghita)
După ce ne-am tot întors, sucit și răsucit 2 săptămâni, am ales să plecăm totuși în Ținutul Secuiesc în weekendul prelungit de 1 mai, chiar dacă nu eram siguri cât de prietenos va fi drumul pentru Albert. Da, am trecut și noi de o lună jumate la scaunul de mașină pentru băieți “mari” și deși la început a părut să-l îndrăgească, treptat drumurile au devenit ceva mai “cu cântec” decât în mod obișnuit. Aici mă refer la drumurile noastre de voie de nevoie, aproape zilnice, prin Cluj și prin apropiere. Însă, toate temerile referitoare strict la drumul cu mașina spre centrul țării (că în rest deja știm că avem un copil destul de adaptabil) au fost spulberate de un călător mic care s-a comportat peste așteptări, semn că suntem încă pe drumul cel bun în ale plimbatului în 3, chiar dacă în această direcție, încă, TOTUL e pe testate. Acestea fiind lămurite cât de cât, poate vă întrebați ce ne-a venit cu Ținutul Secuiesc, nu?
City break în “ținutul sașilor” (Nunta de fier)
Pe la jumătatea lunii mai, sătui de ploaie, dar și cu dor de plimbare, ne-am plănuit acel weekend prelungit de la început de iunie, pe care cred că-l aștepta toată lumea încă de pe la Paști. În cazul nostru, mai coincidea acel weekend și cu aniversarea de 6 ani a căsătoriei (Nunta de fier) și chiar nu puteam sta acasă, deși nu eram nici foarte odihniți și nici nu ne puteam baza pe vremea extrem de capricioasă din ultima vreme. Cu toate acestea, într-o sâmbătă dimineața, ne-am întrebat ce ne-ar plăcea să facem “de ziua noastră” și amândoi am concluzionat că un weekend relaxant, nu foarte departe de casă, care să îmbine ideea de road trip cu cea a unei escapade calde și calme în doi, prin locuri care chiar ne merg la suflet, ne-ar avantaja de minune… Eu am zis: “vreau să fie soare și să aud în jurul meu vorbindu-se nemțește!” :) Și așa s-a conturat planul!