De ieri e cu minus, chiar dacă la prânz avem un plus unu cumplit de singur în termometre, iar parcurile încă nu s-au veștejit complet. De ieri am scos și paltonul chiar dacă iarnă e abia de luna viitoare și mă voi sătura de el până în martie. Oricum, finalul de noiembrie e o perioadă foarte ciudată și rece, dar tot îmi place mai mult ca restul mohorât și ploios, de obicei, al lui noiembrie. Este?
După foarte, foarte multă vreme, mai exact de la Extrem de tare și incredibil de aproape a lui Jonathan Safran Foer, mi-am cumpărat o carte despre care nu știam nimic, doar că are un titlu absolut extraordinar… Așa a ajuns cartea albanezei Catherine Preljocaj la mine în geantă, apoi la mine în brațe și apoi am terminat-o/devorat-o în două zile…
1450 de articole, 6 ani de Bialog peste fix o săptămână și o zi (când SPER să lansez un concurs, nu-l ratați!!) și o temă nouă care vine încă de azi ca un cadou pentru anii aceștia frumoși de online… Vă mulțumesc pentru răbdarea de azi, când pentru câteva ore am fost offline ca să retușăm machiajul Bialogului…
°❤❤⊱º✿✿°•.¸♪♪°•.¸¸.•°❤❤⊱º✿✿°•.¸♪♪°
Poate că a fost puțin timpuriu să văd cam pe 25 octombrie cum așează cei de la mine din sat beculețele de Crăciun pe drumul pricipal. Deocamdată nu le-au aprins, cred că așteaptă 1 decembrie, sau cel puțin sper să aștepte… În Cluj cred că tot atunci se vor aprinde, deși deja am înțeles din diverse articole că vom avea perdele de lumini și alte nebunii de care n-am văzut în anii ce au trecut… Dacă e bla bla vom vedea…
N-am fost niciodată mai mândră de România ca acum, iar ultima dată nu a fost dintr-un motiv politic. Nu m-am recunoscut! Am crezut că nu-s eu cea care vrea să vorbească despre politică, că nu-s eu cea de se înverșunează așa de tare și că nu-s eu cea care credea că face diferența… EU cea care contează mai mult decât ar fi crezut vreodată… A fost o revelație… Ați simțit și voi la fel?
Da, începem retrospectivele (mai devreme) pentru că sunt foarte curioasă… Azi vorbeam cu cineva și am aflat că pentru câteva persoane din anturajul meu anul 2014 a fost “anul României”, când s-au plimbat prin țară în toate părțile și au descoperit-o sau redescoperit-o, după caz. Eu nu pot spune chiar același lucru, pot zice că anii precedenți 2012 și 2013 au fost mai plini de excursii prin România decât 2014 și mai am câteva idei îndrăznețe pentru anul ce vine… Dar nu mi-am abandonat țara nici anul acesta. Voi?
… de fapt nu o să-ți spun nimic, căci se vede de la o poștă ce tată ai avut, ce părinți ai avut, ce poveste cari după tine… cum vei fi și cam ce poveste vei scrie mai departe. Stai linișitit(ă) nu am eu puteri paranormale, nu doar eu văd ci și tu vezi, trebuie doar să recunoști(aștem). Și oricum, eu nu voi vorbi despre tine mai mult decât voi vorbi despre mine…
