N-am mai avut parte de o escapadă de iarnă în România din ianuarie 2013. Sunt, deci, fix 3 ani de când ne-am simțit foarte bine și “în vacanță” într-un weekend de 730 de km prin țara noastră, de la nord la sud. Diferența a fost că atunci am avut totul plănuit la liniuță, iar de data aceasta ne-am lăsat așa de în voia sorții, că am ajuns până la urmă unde nici cu gândul n-am gândit…
“Cum să ai 25 de ani și să nu bei cafea?” :) Îmi amintesc că am răspuns că mai beau din când în când câte un cappuccino la plic, însă, deși nu știam, se pare că aia nu-i cafea și cine bea așa ceva nu-i văzut cu ochi buni de prietenii cafelei. Să țineți minte! La scurt timp după această discuție am ajuns prin Franța și am băut, total întâmplător, prima cafea adevărată, nu mai știu locul, dar se poate ca încă să-i simt aroma, deși asta pare în neolitic față de momentul prezent…
În articolul trecut, despre Eurotrip-ul din vara lui 2015 începusem călătoria la Praga, după lungi momente de nesiguranță în ceea ce privește abordarea articolului. Am vrut, însă, chiar și cu întârziere mare, să-mi scriu impresiile din acest oraș, pe care abia am așteptat să-l vizitez. Azi ne mutăm în partea inferioară a alfabetului și continuăm călătoria până la capăt…
Cum pentru noi o vacanță la Ineu nu mai este de multă vreme o vacanță relaxantă, într-un anume fel, așteptam să ne întoarcem acasă pentru a ne bucura de asta :) Și în weekend-ul proaspăt încheiat am reușit, după tumultul lui decembrie și-al lui 2015, să ne relaxăm… A fost un weekend de încadrat în categoria Guilty Pleasures ;)
Dragi cititori și prieteni ai Bialog-ului, au trecut cam 5 luni de când, în sfârșit, am ajuns și noi la Praga. Zic “în sfârșit” pentru că a fost pe listă orașul ăsta de atâta timp, încât am crezut că pur și simplu nu ne este dat să ajungem la el, atât l-am tot amânat. Am ajuns în 100 alte locuri mai neplănuite și la Praga nu, până vara trecută, când ne-a surâs o săptămână de august în capitala Cehiei…
În zilele de iarnă albă și normal de friguroasă pentru luna ianuarie, îmi place să stau în brațe cu laptopul care mă încălzește la propriu, să scriu și să mă las inspirată de aroma unei ciocolate calde și dulci. Așa că azi, fiind una din acele zile, zic să vă povestesc puțin despre scurtele plimbări de la final de decembrie și de drumul spre Cluj din a doua zi de ianuarie, toate cu opriri și poze…
Nu există ani buni și ani proști ci doar ani cu mai multe lecții ca alții: ani în care înveți, ani în care culegi roade, ani în care câștigi, ani în care plătești și daaa, ani în care se pot întâmpla pe rând toate acestea, gen 2015 :) Din acest motiv, noi i-am zis lui 2015 – anul roller coaster! Și așa să-i rămână numele!
