Așa cum am promis, în această duminică vă invit “în vacanță” prin publicarea celor două povești câștigătoare ale concursului “Câștigă o carte și vise noi”. Până vă beți cafeaua vă las să vă delectați cu povestea marii câștigătoate: Miruna.

“Fiecare calatorie este frumoasa in felul ei, insa cea mai inedita experienta de pana acum am avut-o cand am fost in Maroc. Pe langa curiozitatea pentru cultura musulmana, m-a atras si faptul ca Marocul iti da posibilitatea sa ajungi la portile Saharei, sa traiesti pentru o zi si o noapte asa cum traiesc chiar si astazi unele familii nomade de berberi.

Ce mi-a placut? Plimbarea prin intortocheata medina din Fez, strigarea muezinului la rugaciunea de pranz, sucul de portocale vandut de localnici baut in caldura amiazei in Jema El Fna, mirosul si fumul mancarii preparate in piata care se ridica deasupra Marrakech-ului sau un ceai de menta baut sub puzderia de stele intre dunele de nisip de la Merzouga sunt cu siguranta lucruri pentru care ma voi intoarce in Maroc. Cea mai cea a fost noaptea petrecuta in tabara de nomazi din mijlocul dunelor de nisip. Desi puteam dormi in corturi din par de camila, am ales sa ramanem afara sub cerul liber si sa numaram stelele cazatoare. In noaptea aceea mi-am pus cele mai multe dorinte din viata mea.

Am cantat, ne-am uitat la stele si ni s-a povestit despre cum se orienteaza berberii noaptea in desert. Am privit dintre dune cum soarele apune si luna rasare, adormind pe urma in linistea noptii racoroase de octombrie.


Am invatat ce inseamna credinta pentru unii oameni – Ghidul cu care am petrecut 4 zile se oprea de 3 ori pe zi la moschee pentru rugaciunile din timpul zilei (cu siguranta le facea si pe celelalte doua de dimineata si seara), ca un firicel de apa sustine o intreaga comunitate – oazele din Maroc sunt ca niste puncte verzi intr-un mare peisaj arid, am invatat sa spunem multumesc in limba berbera si am mai aflat ca oamenii pot invata sa comunice in alte limbi chiar daca nu le-au studiat – ghidul din desert, care crescuse pana la varsta de 7 ani intr-o tabara de nomazi, stia nu mai putin de 8 limbi, (printre care si japoneza), iar la final a prins cateva cuvinte si in romana. Exceptional”!

Mai pe seară când o să savurați ceaiul veți avea ocazia să vă delectați cu povestea din India, scrisă de ocupantul locului doi, Costi.