Transalpina între sezoane – toamnă și iarnă într-un day trip printre nori

Transalpina este cea mai înaltă șosea din România, având cea mai mare altitudine în Pasul Urdele la peste 2000 de m. Drumul face legătura între orașele Novaci din județul Gorj și Sebeș din județul Alba. Fiind un drum montan, este închis în perioada iernii, dar noi, toamna trecută am avut parte de o surpriză de proporții, reușind să ajungem aici într-o aventură spontană la final de octombrie. Practic am dorit o escapadă de toamnă și ne-am trezit că traversăm Transalpina fix între sezonae, în ultimul weekend în care se pare că a mai fost deschisă în 2020. S-a lăsat cu multe poze și cu bucuria celor mari și celor mici că au dat întâmplător peste zăpadă, deși de acasă au plecat călcând pe frunze uscate și deloc atinse de gerul iernii. A fost o călătorie minunată, de care ne aducem aminte cu drag și tocmai din acest motiv vreau să o consemnez… deși a trecut un an… Cred că m-a inspirat cel mai recent weekend petrecut în deplasare (în Apuseni), pe o vreme de toamnă absolut de vis… Acum iarna e după colți, așa cum e mereu la final de noiembrie în Transilvania.

Mai fusesem pe Transalpina în 2013, vara, în august, în unul din concediile noastre de vară românești. Ne-a plăcut mult, am povestit, am lăudat-o prin imagini verzi și cu mult soare. Este tare frumos de condus pe ea, deși esti tentat să o compari în permanență cu fratele ei mai mare (dar nu mai înalt) – Transfăgărășanul.

Transalpina străbate patru județe Alba, Gorj, Sibiu și Vâlcea traversând Munții Parâng de la sud la nord, trecând foarte aproape de vârfurile Urdele (2.228 m), Iezer (2.157 m), Păpușa (2.136 m) și Dengheru (2.084 m), ceea ce o face atât de spectaculoasă că îți taie respirația, chiar dacă nu ești un om al muntelui. Peisajele sunt fermecătoare și cred că doar dacă ai rău de înălțime te poate tulbura în acele locuri și altceva în afară de frumusețe. Chiar dacă începuturile amenajării acestui drum la înălțime este neclar, se crede totuși că el a apărut din necesități militare în timpul războaielor mondiale, însă nu a fost întreținut așa cum se cuvine și mereu cei care i-au intuit potentialul turistic au dus o muncă sisifică de a o lua mereu de la început în planurile de reabilitare. Cert este că din 2008 drumul a luat forma actuală și a început să fie apreciat la adevărata valoare.

Există o discrepanță foarte mare între felul în care Transalpina arată vara în sezonul de vârf și cum arată la final de toamnă. Nu aș ști când mi-a plăcut mai tare, deși pe undeva balanța înclină spre această drumeție de toamnă, mult mai puțin populată cu turiști, când natura și-a dat arama pe față. Dar, mai cred și că dacă nu aș fi avut șansa să ajung aici vara când totul mi-a părut accesibil și incredibil de viu (deși foarte aglomerat), probabil n-aș fi apreciat felul cu totul surprinzător în care Transalpina arăta în octombrie. Dacă vara, cerul a fost incredibil de senin și doar norii fotogenici de vreme bună apar în cadre, puteți judeca cu ochii voștri cum s-a schimbat cerul în fotografiile de mai jos. A fost un spectacol de la care nici nu știai ce poți să aștepți, puțin amenințător, puțin liniștitor și peste toate foarte, foarte dinamic. Aerul a fost rece (el fiind mai rece și în august, oricum), astfel că m-am trezit (desigur) îmbrăcată nepotrivit. Dar ne-am revenit alergând prin zăpada proaspăt depusă și ne-am încălzit cu ceaiul din mașină. Când cel mic a văzut zăpada la care nu se aștepta, absolut nimic din cele organizatorice pe timp de… iarnă, n-a mai contat cu adevărat. Copiii și prima zăpadă sunt ceva beyond magic!

Cu plecare din Cluj, Transalpina este o călătorie de O ZI lumină. Noi am ales (am spus aici cum ne-am ales cu acest trip) un weekend de dinainte de trecerea la ora de iarnă, ceea ce a ajutat. N-am reușit nici așa să ne întoarcem în Cluj pe lumină, dar totuși am reușit să coborâm pe lumină, ceea ce a fost un mare plus, drumul nefiind floare la ureche. Și aproapo de drumul în condiții de iarnă, noi am avut cauciucurile all season, altfel mi-aș fi făcut câteva probleme, chiar dacă zăpada nu a fost cine știe ce. Ideea este că ar fi bine să plecăm la drum pregătiți ȘI de iarnă, să nu uităm acest aspect. Și tot din categoria “să nu uităm”, bine ar fi să mergem pregătiți la noi cu merinde, căci off season, nu am găsit nimic deschis pe traseu. Vara nu există această problemă.

Programul de vizitare (traversare) al Transalpinei depinde foarte mult de starea vremii. De obicei ninge devreme în Parâng și nici primăvara nu ajunge aici foarte rapid. De exemplu, anul acesta: începand cu 8 Octombrie 2021, datorită căderilor de zăpadă, Transalpina a fost închisă circulației rutiere între Rânca și Obarșia Lotrului. De asemenea, în 1 iunie 2021 a nins, astfel că drumul a fost deschis doar pe 16 iunie. Obligatoriu, înainte de o escapădă pe această șosea cu personalitate, trebuie consultat site-ul oficial, ca să nu vă treziți că ajungeți acolo și iarna nu vă lasă să urcați și să vă bucurați de priveliște.

Drumuri bune, tuturor!

You may also like

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.