Merg la deschiderea Pieței de Crăciun de la Sibiu

Datorită Lilianei, care mi-a lansat invitația, mă va găzdui și plimba prin orașul din România care mi se pare cel mai occidental, dar și datorită Luizei mele dragi, care mi-a zis că a fost la Târgul de la Sibiu acu’s doi ani și i-a placut nespus, iacă plec și eu mâine dimineață la Sibiu. Seara la 7 mă voi posta în Piața Mare să văd minunata deschidere, pe care organizatorii o anunță fabuloasă și plină de lumină… Recunosc, sunt curioasă pentru că eu n-am mai participat la o astfel de Piață de Crăciun din decembrie 2009, când la Montpellier s-a încercat timid un astfel de târg în Place de la Comedie. Ce știu, este că sudul Franței nu e renumit pentru astfel de Piețe și au furat și ei ideea de pe unde au putut. Sibiul cu o comunitate de sași puternică, în frunte cu Herr Primar Johannis sunt sigură că vrea să se ridice la standardele nemțești și sper să nu mă dezamăgească.

Dacă va arăta ca în imaginea de mai jos (surprinsă anul trecut) rămâne de văzut, oricum aparatul meu nu va fi capabil să facă așa poze.

Foto

Dar iată ce se anunță oficial:

Cea de-a șasea ediție a Târgului de Crăciun din Sibiu se anunță a fi cea mai spectaculoasă de până acum, cel puțin din punct de vedere vizual. Investițiile făcute de municipalitatea sibiană în sistemul de iluminat de sărbători vor fi susținute de organizatorii Târgului printr-un spectacol rarisim de lumini ce va cuprinde toată Piața Mare.

Deschiderea ediției 2012 a Târgului de Crăciun va avea loc în data de 24 noiembrie. Pentru a completa conceptul iluminatului de sărbători din întregul oraș, deschiderea ediției din acest an a Târgului se va baza într-o foarte mare măsură pe lumină. Spectacolul va începe la ora 19, când toate luminile din Piața Mare se vor stinge. E momentul în care „Crăiasa Zăpezii” va cânta Povestea de Crăciun. Apoi, zona centrală a orașului va fi brăzdată de mii de fulgere luminoase, combinate într-un spectacol grandios. „Spectacolul de deschidere de anul acesta e ceva diferit față de cele organizate în edițiile anterioare. Sperăm ca sibienilor să le placă ideea și modul în care o vom pune în practică”, spune Andrei Drăgan Răduleț, organizatorul Târgului de Crăciun. Întregul spectacol de lumini va dura circa 20 de minute.

La finalul spectacolului, va avea loc deschiderea oficială a evenimentului. Oficialități ale Primăriei Municipiului Sibiu, co-organizator al evenimentului, vor urca pe scenă alături de reprezentanți ai majorității confesiunilor creștine prezente în Sibiu.

Seara de deschidere a Târgului de Crăciun se va încheia cu concertul Nicola, interpreta melodiei „Milioane de lumini pe stradă”, o melodie ce se potrivește perfect conceptului pregătit pentru deschiderea Târgului de Crăciun din Sibiu.

Alături de partenerul Ibis Hotels, Târgul de Crăciun 2012 a pregătit încă o surpriză, dedicată de această dată exclusiv turiștilor ce aleg să viziteze Sibiul în perioada sărbătorilor de iarnă. Agențiile de turism și rețeaua de hoteluri Ibis au lansat un pachet intitulat Sibiu Christmas Market Break. Pachetul costă 69 de euro și include două nopți de cazare în hotelul Ibis Sibiu, ghidaj în limbile engleză, germană sau franceză prin Târgul de Crăciun și Centrul Istoric al Sibiului, un skipass de 1 zi la Arena Platoș și un cadou surpriză din partea organizatorilor Târgului. „Ne-am gândit să venim în întâmpinarea turiștilor cu acest pachet de weekend. Târgul de Crăciun din Sibiu a depășit demult granițele orașului, fiind un eveniment recunoscut la nivelul țării și care, încet, încet, devine din ce în ce mai prezent și în revistele de specialitate din străinătate”, spune Andrei Drăgan Răduleț, organizatorul Târgului de Crăciun.

Thanksgiving – Ziua recunoștinței nu s-a lipit de români

Sărbătorim Valentine’s Day (Ziua îndrăgostiților), Halloween, St.Patrick’s Day, chiar și ziua Americii și cred că am sărit singura Sărbătoare care merita oarecum importată: Thanksgiving – Ziua recunoștinței. Cred că asta este o sărbătoare pe care mi-ar fi plăcut să o sărbătoresc. Îmi place ideea ei, istoricul ei și îmi mai place faptul că americanii chiar au senzația că tot Globul o sărbătorește. Am pățit la Roma să fiu întrebată de un american ce fac de Thanksgiving Day, care se apropia :)

La ei așa începe nebunia cu Sărbătorile de iarnă, e ziua care dă startul. Dacă ești fan al serialul Friends sigur ai prins drag de Sărbătoarea asta, fiecare sezon a avut episodul lui de Thanksgiving în care Monica gătea, Rachel își dorea mai ales la început să petreacă în Aspen, Chandler urmărea cu abnegație parada la TV, iar Joey mânca pe rupte și o declarase Sărbătoarea lui preferată. Una peste alta Thanksgiving este o altă Sărbătoare de familie, care la americani ai impresia că este la fel de importantă, dacă nu chiar mai importantă decât Crăciunul. Este o tradiție care mie personal, fără a fi o simpatizantă a Americii și cu ochi răi pe Sărbătorile importate, mi se pare totuși drăguță și să fiu sinceră îmi provoacă o stare de bine de câte ori o văd evocată în filme sau prin diverse emisiuni TV.

Foto

Thanksgiving Day se sărbătorește în USA în a patra zi de joi din luna noiembrie. În 2012 cade chiar azi pe 22. În afară de marile lanțuri de magazine, toate celelalte afaceri dar și instituțiile publice, se închid atât în joia de Thanksgiving cât și în vinerea de după (cunoscută și ca Black Friday), pentru a da posibilitatea familiilor să se reunească, să ajungă să mănânce cu toții din tradiționalul curcan la cuptor (pe care mereu mi-a fost poftă) și din plăcinta cu dovleac, dar și să ajungă la cea mai aglomerată zi de cumpărături din an, când se dă startul la achiziționarea cadourilor pentru Crăciun. Inutil să vă spun că mâine vor avea și românii Black Friday, nu? :)

De ce o zi a recunoștinței? Inițial Sărbătoarea venea ca o zi în care i se mulțumește divinității pentru recolta anului ce tocmai se încheie, dar în timp s-a transformat într-o zi în care se mulțumește pentru orice și mai ales pentru tot. Familiile se așează în jurul mesei frumos pregătite și mulțumesc cu voce tare pentru tot ce s-a întâmplat frumos în viețile lor în anul ce tocmai ajunge la final. Mie mi se pare acesta un exercițiu de onestitate, deschidere și tandrețe în sânul unei familii și tocmai de aceea cred că stimez acest fapt atât de tare. Inutil să vă spun că eu cred că tocmai acest exercițiu de sinceritate și “spovedanie” nu a plăcut românilor. Și încă ceva. Sărbătoarea asta nu are o strategie de marketing, alt lucru pe care îl ador. În afară de curcan nu are alt simbol, magazinele nu pot fi decorate specifc de Sărbătoare pentru că nu există specific, nu se fac cadouri și cu alte cuvinte mi se pare că i s-a păstrat tocmai esența: aceea de a te apropia fără niciun artificiu de familia proprie.

Foto

Se face urarea Happy Thanksgiving, un fel de Să fii fericit de Ziua recunoștinței, dar și asta este fenomenal, căci chiar are un hidden meaning, adică, Să ai pentru ce să fii fericit (și recunoscător) de Ziua recunoștinței. Nu e ca și cum ai ura Happy Valentine’s Day care în esență nu înseamnă nimic, dacă ne gândim la rădăcinile Sărbătorii.

Desigur mai sunt popoare care sărbătoresc Ziua recunoștinței, dar ce e ciudat; nu în aceeași zi cu americanii. De exemplu canadienii sărbătoresc în a doua zi de luni din luna octombrie, în Anglia se sărbătorește într-o oarecare zi de duminică după strângerea recoltei și nu are legătură cu reunirea familiei. În Germania se sărbătorește tot la început de octombrie și cumva se contopește cu Oktoberfest. În Australia se ține cu mare fast în ultima zi de marți din luna noiembrie. Și mai sunt și alte țări prin Asia care se pun pe sărbătorit cu recunoștință. Totuși Sărbătoarea americană este cea mai populară și mi se pare cea mai frumoasă, zic eu.

Thanksgiving, însă, nu s-a lipit de români și pace, tocmai din motivele enumerate mai sus. În schimb mâine avem Black Friday și de cel puțin două săptămâni e plin internetul de Black Friday, mi-e și frică să intru pe facebook, din 10 prieteni 11 anunță reducerile COLOSALE de mâine. Deci e cu strategie de marketing, este cu shopping și iar shopping și daaaa, asta place grozav neamului meu :)

10 modalități de a petrece Crăciunul lui 2012

Dacă săptămâna trecută ne-am amuzat puțin și nu numai, pe baza celor 13 idei de a petrece Revelionul 2013, azi revin la o Sărbătoare care mie îmi place cu mult mai mult. Și nu știu cui nu-i place? Desigur vorbim de Crăciun, probabil cea mai minunată Sărbătoare din câte există, care aduce cele mai fantastice zile din an. Eu îl voi sărbători în acest an pe ce-al 28 Crăciun și dacă e să mă întrebați știu exact ce am făcut în ultimele 20 și mai știu că TOATE cele 27 de până în prezent au fost petrecute în unul și același loc, la Ineu… De pe unde oi fi fost plecată eu am știut una și bună, de Crăciun trebuia să mă întorc acasă.

Așa că voi începe cu asta:

1. Crăciunul acasă cu familia. Se spune și nu doar se spune, că nicio Sărbătoare nu e mai “de familie” decât Crăciunul. Crăciunul înseamnă 3 zile (24, 25,26). Și dacă pe 25 sau 26 mai plec prin vizite, seara de Ajun este prin excelență seara în care stau acasă. E cea mai frumoasă seară din an și nu mi-o pot imagina decât acasă, cu brad, cu Moș Crăciun, cu miros de mâncare bună, cu focul ce arde în sobă și cu ai mei pe acolo fiecare agitându-se pentru câte ceva și poate să sune cât toate clișeele de pe pâmânt, dar uite fix așa e la mine. Cred că ai mei de la Ineu au un mare merit pentru asta, ei au creat mereu atmosfera care mă chema acasă. Și voi mai merge de Crăciun la Ineu, iar atunci când nu voi mai avea pentru ce, o să port atmosfera asta cu mine mereu și voi încerca de fiecare dată să recreez Crăciunul de la Ineu indiferent unde mă voi afla.

Deci toate cele ce vor urma sunt doar posibile idei, eu nu le-am încercat, dar toate îmi sună bine auzite pe al alții :D

2. Crăciunul cu colindul. Asta e un obicei frumos și dacă îl practici de mic, o să-l tot practici. Când eram la școală mereu colegii mei se organizau și mergeam în grup la colindat. Evident se colindau între ei, apoi treceau pe la alții și neaparat pe la profesori. Era ceva drăguț, dar era ceva care m-ar fi făcut să lipsesc de acasă în Ajunul Crăciunului. Așa că nu mergeam, dar îi primeam dacă treceau pe la mine. Și în prezent am prieteni care se întâlnesc și pornesc la colindat fie în Ajun fie chiar în ziua de Crăciun. Dacă e să-mi placă ceva tare de tot, e că măcar în acest fel nu se pierde tradiția și uite, asta e o formă de socilalizare pe care chiar nu o poti face… pe net :)

3. Crăciunul cu prietenii (mini petrecere). Petrecerile de Crăciun am observat că sunt pe modelul celor de Revelion și au loc în Ajun sau a doua zi de Crăciun. Există locaruri care organizează așa ceva, dar nu de anvergura Revelionului. Ori, mai mulți prieteni la cineva acasă cu cântec, joc și voie bună, doar și în Biblie ne zice că este o Sărbătoare a Bucuriei. Și mai știu un grup de prieteni (mai mult cunoștințe unii din ei), care după ce termină de colindat toți “boierii” trec la o petrece în discotecă.

4. Crăciunul la munte. În special pentru cei care practică sporturi de iarnă, Crăciunul la munte va fi cu siguranță unul cu dublă semnificație și deși prețurile sunt destul de ridicate în această perioadă, mulți preferă un pachet la un hotel sau cabană de la munte, unde există și mâncare tradițională și muzică bună și mai ales…. ZĂPADĂ!!

5. Crăciunul în Maramureș. Mai știți voi o zonă din România mai mediatizată de Crăciun ca Maramureșul? Până de curând, când eu îmi tot doream să ajung pe acolo, mi se părea un Crăciun ca în basme. Ce am văzut pe la TV cred că m-a influențat foarte tare. Faptul că tradițiile sunt așa de bine păstrate acolo m-a făcut sincer să-mi doresc să ajung odată să văd cu ochii mei cum se colindă pe la Botiza și pe la Săpânța, prin acele zone speciale din România. Vorbeam cu cineva recent și am auzit însă că nu în tot Maramureșul e așa, dar acolo unde merită mers, este din altă poveste.

Foto

6. Crăciunul la Viena. Așa cum destinația românească de Crăciun e Maramureșul, tot așa, destinația europeană de Crăciun pare a fi Viena. Numai eu știu câteva persoane care au petrecut deja măcar un Crăcicun acolo. Nu știu dacă o fi piața de Crăciun atât de populară sau ce altceva o fi, cert este că s-a transformat bine capitala Austriei într-un oraș ce întruchipează perfect spiritul Crăciunului. O tendință am văzut și spre Praga pe aceleași considerente cu specificația că la Praga e și mai frig și “așa trebuie să fie de Crăicun”, iar cele două orașe își dublează farmecul în perioada asta. Așa o fi?

7. Crăciunul în Laponia. Deja cunosc tot mai multă lume care a ajuns în Laponia, semn că nu e o chestie chiar așa de exclusivistă. Mulți au ajuns însă din păcate pe timp de vară, ceea ce nu cred că este același lucru cu a a ajunge iarna sau chiar în perioada Crăciunului acasă la Moșul cel cu barbă albă. Nu cred că este o destinație dedicată copiilor și la fel ca și la Disney oamenii în toată firea pot fi fascinație complet de atmosfera de acolo. Caută pe Google, Laponia in images și ai să vezi că niciun basm nu-ți mai trebuie. Ideea unui loc special al lui Moș Crăciun este genială și atrage ca un magnet făcându-i pe oameni mai puțin deranjați de strategiile de marketing pe care atât le detestă peste an.

8. Crăciunul într-o țară exotică. Probabil că cei care sunt sătui până peste cap de clima temperat continentală din mijlocul Europei vor alege un Crăciun la soare pe o plajă exotică și sunt detui care fac alegerea asta și pleacă prin Caraibe pentru toată perioada Sărbătorilor de iarnă. La cât iubesc eu vara ai zice că mă bate gândul, dar uite că nu. Dacă e să-mi placă frigul și zăpada, acum e momentul, de Crăciun. Dacă ar fi după mine, numai acum aș vrea să fie iarnă, din 20 decembrie până maxin în 7 ianuarie. Și niciodată nu mi-a dat prin cap să-l aștept pe Moș Crăciun venind pe o placă de surf. Dar nu neg că este și asta o experiență deosebită. Însă spiritul Crăciunului s-ar duce pe apa sâmbetei.

9. Singur de Crăciun. Da, este ceva ce nu-și dorește nimeni, dar la fel ca și în cazul Revelionului se poate întâmpla și dacă nu e vorba de ceva tragic, ci doar de o conjunctură, trebuie luată ca atare și încercat să îi supraviețuiți. Probabil că m-aș simți aiurea, dar tot mi-aș cumpăra un cozonac (pentru că nu știu să fac), tot mi-aș lua o crenguță de brad să o am acasă, câteva bomboane de pom și tot aș porni o instalație. Probabil aș asculta o colindă/două și cel mai probabil m-aș băga la câteva filme speciale de Crăciun; dintre cele pe care le recomand se numără A Christmas Carol (1999) și Miracle on 34 Street (1947), dar poate că voi scrie un articol special despre filme frumoase numai bune pentru Crăciun (unele nu sunt neaparat cu Crăciunul în prim plan, dar sunt liniștitoare și cu mesaj).

Foto

10. Alte “lucruri” de făcut de Crăciun:

  • de citit cartea A Christmas Carol a lui Charles Dickens (știu pe cineva care o recitește în fiecare Ajun de Crăciun)
  • de mers la Biserică cu mama sau bunica (un exercițiu perfect de a lua pulsul unui sătuc sau orășel)
  • de primit colindători și de cinstit cu plăcinte, fructe și vin, nu cu bani
  • de luat mese cu cei dragi fie că sunt familie, rude sau prieteni
  • stat la povești mai ales cu bunicii și aflat cu era Crăciunul pe vremea lor
  • urmărit desene animate, la mine dimineața de Crăcium are gust de Tom și Jerry ori Minunata lume Disney
  • făcut cadouri (eu ador, vă mai amintiți acest articol de anul trecut? e unul dintre cele mai dragi articole pe care le-am scris aici)
  • de băut cappuccino cu scorțișoară sau ceai cu bastonașe de zahăr (vaaai cât îmi plac!!)
  • imortalizat momente petrecute cu cei dragi și cu bradul împobobit
  • o altă indeletnicire dragă mie, răsfoit albume vechi cu poze
  • împodobiți frumos casa/spațiul în care o să petreceți Crăciunul, am găsit pentru voi (noi) un articol inspirațional
  • și nu uitați (deși mai avem o lună până intrăm pe bune în atmosferă): “Those who don’t believe in magic will never find it”

Bialog Cafe: copii, suflete, speranțe, atmosferă și zile de iarnă

Sărbătorile de iarnă se apropie cu pași repezi, în această dimineața bruma groasă a sfidat toate temperaturile de 10 grade de la amiaza fiecărei zile. Postul Crăciunului a început, iar marile magazine încep deja să aducă în prim plan podoabele de brad și jucăriile pentru toate gusturile. Inițial mi-am spus: “dar nu e prea devreme? doar ce stăteam pe un covor de frunze în Grădina Botanică!”. În esență însă nu este prea devreme, copiii, în special ei, deja sunt cu ochișorii larg deschiși și își completează în minte listele pentru Moș Crăciun. Ieri la Cora, un copiluț de vreo 4 ani îi spunea de zor taticului său “dacă Moșu’ mi-ar aduce asta aș fi așa de fericit!”.  O secundă am zâmbit timid, nu știam ce m-a încântat mai tare, inocența și drăgălășenia copilului sau fericirea nedisimulată a tatălui? Am avut toată seara în gând această întâmplare, până să primesc un mail de la Alina.

Vă reproduc pasaje din el pentru că trebuie să aflați de o campanie importantă, desfășurată în acest moment în România, trebuie să aflați pe ce baze, aproape inexistente își clădesc unii părinți fericirea, căci ea există, dar pentru unii e de muncit la ea, mai mult ca pentru alții. Nu îmi place neaparat să povestesc despre lucruri negative, dar atunci când ele pot clădi o cauză nobilă, nu pot să rămân indiferentă:

Asociatia Copii Suflete Sperante este o asociatie infiintata de trei cupluri de parinti care au copii cu dizabilitati neuromotorii. Ideea lor e una foarte simpla: facand un calcul al cheltuielilor facute pentru cei mici in strainatate, si-au dat seama ca ar fi in puterea lor, ajutati de noi, sa construiasca un centru medical pentru acesti copiii la Constanta. E nevoie de 50 000 de donatii de cate 100 de RON. Pentru fiecare donatie se ofera un tricou, inscriptionat cu un numar unic, de la 1 la 50 000. Bineinteles, orice suma este insa binevenita. (http://www.copiisuflete.ro/construieste-sperante). Cu cat proiectul e dus la capat mai repede, cu atat mai repede vor avea cei 50 000 de copii cu tulburari neuromotorii din Romania parte de un loc in care sa fie tratati cu tratamente de ultima generatie. Viata lor nu e una usoara, cei care au parte de parinti care se pot zbate fac terapie fizica acasa,cu mamele, restul…nici macar atat.”

Știu și Alina mi-a spus; Nu putem ajuta pe toată lumea, nu putem ajuta toți copiii din lume să se bucure de Moș Crăciun și nici toți părinții să ajungă fericiți ca tăticul de ieri din Cora, dar totuși aici este vorba de 50.000 de copii care merită șanse, cât mai multe șanse la vieți mai bune. Vă rog să nu vă întrebați de ce doar 50.000 de copii, pentru că totuși între 50.000 și niciunul e o diferenă de 50.000, o diferență pe care fiecare din noi o poate face. Nu o fă pentru că suntem în Postul Crăciunului, fă-o pentru că dacă ar fi aici vorba și de copilul tău ai ști să prețuiești mai mult fiecare clipă și fiecare moment din an.

Foto

13 idei (soluții) pentru Revelionul 2013

Nu mă întrebați când a trecut 2012, dar mai avem din el o lună și jumătate. O lună și jumătate ca să ne gândim cum întâmpinăm anul 2013, pe care pun pariu că toți îl vrem mai bun și mai generos, asta făcând abstracție că poate 2012 a fost destul de bun și de blând cu noi. În plus, cred că fie și la mișto, toti ați fost întrebați “ce faceți Revelion, anul acesta?”. Nu e o întrebare față de care am o mare simpatie, dar uitându-mă în urma mea mereu văd nopți frumoase de Revelion, fie că au fost petrecute undeva departe de casă și de țară, fie prin țară dar departe de familie, fie chiar acasă, dar niciodată în pijamale, fie între prieteni, fie inedit, fie foarte comun, însă toate, TOATE au avut ceva special și în același timp… festiv…

Azi e 13 noiembrie și mi-am dat seama că pentru anumite idei de petrecere este destul de târziu de făcut planul. Pentru altele însă e numai bine, cert e că știu cu siguranță că fiecare va petrece după pofta inimii. Azi, ca să rămânem în ton cu numărul 13, dar și pentru eu îl consider un număr norocos nicidecum unul cu ghinion, vreau să vă dau 13 idei de a petrece Revelionul următor. Unele sunt inspirate din ceea ce am făcut eu de Revelion de-a lungul anilor, altele sunt idei din auzite, altele sunt doar idei ce se cer verificate, dar altele pot fi idei ca soluții de moment.

1. Revelionul în călătorie

Nu puteam să nu încep cu el căci este de departe cel mai popular printre ai mei amici. Este însă și Revelionul pe care dacă nu-l plănuiești din timp ai toate șansele să-l ratezi, căci include bilete și rezervări, deplasare și bani de buzunar, trasee și organizare. Eu am petrecut două Revelioane așa: Budapesta 2011 și San Marino 2012. Au fost de departe cele mai interesante Revelioane ale mele, dar și destul de obositoare și de solicitante. În plus oricât ai vrea să eviți aglomerația, nu prea ai cum, de Revelion e aglomerat peste tot și ai toate șansele ca în aceste escapade să dai mai mult de turisți decât de călători. Iar prețurile nu sunt dintre cele mai mici în aceste perioade. Totuși, eu dacă aș avea bani la discreție și ceva mai multă detașare față de casa părintească, mi-aș petrece fiecare Revelion în alt colț al Pământului.

2. Revelionul acasă cu familia

Din cele 27 de Revelioane ale mele, cele mai multe au fost petrecute așa și ele îmi sunt cele mai dragi. Militez pentru faptul că un Revelion acasă nu înseamnă somn de la ora 22, sau împărțirea pijamalelor imediat după celebrul LMA!. Pentru mine Revelioanele acasă sunt încărcate de festivitate și de emoție. Eram cu ai mei, primeam prieteni de familie cu LMA!, luam masa de Anul Nou imediat după miezul nopții. Aveam șampanie de fiecare dată, și salată de bouef și fripură și muzică și căldură sufletească și bucurie. La miezul nopții ieșeam afară să auzim clopotele și artificiile ce brăzdau cerul de la alte petreceri din oraș. De cele mai multe ori sporovăiam cu ai mei, ne uitam la TV și uneori pe băteam pe telecomandă și de cele mai multe ori sfârșeam a ne uita la Varietățile nemuritoare de la TVR, (cine nu-și amintește de ele?) mai ales imediat după 1990 :) Adormeam cel mai repede pe la 5 sau chiar 6  dimineața. Era frumos și niciodată plictisitor.

3. Revelionul în grupuri mici de prieteni

Și astea sunt foarte pe placul meu. Am câteva la activ și m-am simțit atât de bine de nu-i adevărat. Am făcut Revelioane în 4, 6 ori 8 și a fost nemaipomenit. Un grup mic de prieteni îți ofera intimitatea unei petreceri senzaționale, dar și posibilitatea unui Revelion ieșit din tipare. Nu necesită garderobă simandicoasă și dădătoare de disconfort și în plus încheagă relațiile bine de tot. Noi ne-am strâns câțiva ani pe la diverși pe acasă, ascultam muzică, mâncam, jucam diverse jocuri, vorbeam până la epuizare, dar cel mai important râdeam să ne ajungă pentru cel puțin doi ani. Eu îmi amintesc cel mai adesea de Monopoly și de Mimă, două jocuri care oferă bună dispoziție garantată.

4. Revelionul la bunici sau la rude la țară

Nu am petrecut așa un Revelion din copilărie și îmi aduc aminte de cel mult două astfel de Revelioane și asta pentru că eu nu prea stăteam la bunici. Dar nu este ceva aiurea. În plus bunicii mereu te primesc cu brațele deschise și o astfel de seară/noapte cu ei va fi cu siguranță o amintire de neuitat pentru toți. Poate unii aveți noroc de bunici din zone ale țării unde tradițiile încă se păstrează, deci așa un Revelion va fi peste toate de poveste și total neobișnuit. Toată lumea se va da peste cap și va întrece măsura cu mâncarea bună, cu poveștile din copilărie, cu gura sobei și mai ales cu o cădură sufletească rar întâlnită.

5. Revelionul la restaurant sau la o petrecere mare organizată

Nu se numără printre preferințele mele. Automat un astfel de Revelion vine la pachet cu o ținută obligatorie și cu oameni pe care nu-i cunoști. Vine cu fițe și figuri care mie nu-mi prea plac, vine cu meniu și mâncare care poate nu-mi place, vine cu muzică care nu mă face să simt nimic, vine cu gălăgie și vine cu stres și oboseală maximă. Iar amintirea e cea a unei seri în care am stat la masă, am mâncat și eventual am dansat ca să nu zică lumea că-s antisocială, deși mie chiar îmi place să dansez, dar numai dacă mă simt bine. Cu toate acestea, varianta asta de Revelion este cea mai des întâlnită, am experimentat o singură dată și toate temerile mi s-au adeverit. Însă, dacă vă doriți un astfel de Revelion vedeți că și aici trebuie procurat bilet din vreme.

Foto

6. Revelionul la piscină

Acu’s ceva ani o prietenă și-a petrecut Revelionul astfel și mi-a spus că a fost frumos. Ținuta a fost costum de baie, iar mesele au fost aranjate pe marginea piscinei, acoperite desigur. S-a lăsat cu șampanie, înnot, bălăceala și îmbrățișări în ținute sumare, dar atmosfera a fost plăcută. Nu prea mă văd luând masa de Revelion în halat de baie și papuci de casă, cu părul ud (care nici uscat nu stă decât cum vrea el și îmi strică multe poze) și poate rimelul scurs, dar poate nu-s eu foate deschisă la nou. Știu însă că la fel cum poți petrece un Revelion în vârf de munte sau chiar la SPA, la fel merge și unul la buza piscinei. Vedeți că sunt firme, dar mai ales hoteluri cu piscină acoperită care organizeaza un astfel de Revelion. M-ar tenta pentru ineditul situației, dar pentru altceva… chiar deloc și cu singuranță ar fi once in a lifetime.

7. Revelionul în tren sau alt mijloc de transport

Știu că se organizează Revelioane în trenuri, dar eu mă refer aici la un Revelion care întâmplător te-a prins în tren sau avion. Ce faci? E chiar așa de rău? Nu aș prea crede. Poate ești în drum spre un loc al viselor tale și numai așa ai avut zbor. Uite eu aș prefera această varinată dintre multe altele. Ar fi acel Revelion despre m-aș referi în felul următor: “mai ții minte când mergeam spre…(fill în the blanks) și ne-am petrecut Revelionul în tren/avion”? N-ar fi mișto?

8. Revelionul de unul singur

Nu cred că e foarte plăcut, dar se întâmplă. Sau mai bine zis, se poate întâmpla. Zic să nu ne luăm de cap și… să gândim ce am putea face în această situație. Până la urmă nu e un capăt de lume. Eu cu siguranță aș face un maraton de filme, cam tot ce nu am apucat să văd în timpul anului. Mi-aș programa să termin o termin o carte, dacă se poate una care îmi place la nebunie. Aș avea neaparat șampanie, aș vorbi la telefon cu toți ai mei, probabil asta ar dura destul de mult deși nu aș vrea să le stric Revelionul și musai aș ieși la o plimbare înainte și după miezul nopții. Cred eu așa, că noaptea mi s-ar părea cam scută pentru tot ce mi-am propus.

9. Revelion în centrul orașului tău

Dacă te prinde finalul de an la tine în oraș și consideri că e anost și nu-i nimic de făcut, aș zice totuși să dai o șansă Programului special din centrul orașului. Sigur se vor pune la cale câteva concerte, focuri de artificii și în plus niciodată nu știi cu cine sau pe cine poți întâlni acolo. Se poate să începi Revelionul solo și să-l sfârșești undeva la o petrece de pomină cum n-am mai trăit în viața ta. POate nu-i așa de rău să te lași surprins de situație, nu?

10. Revelionul în club

Uff, nu e nici asta o varianta pe care să o îmbrățișez cu căldură, dar mulți tineri văd în varianta asta o sursă nesecată de inspirație și își petrec Revelionul an de an, de ani buni pe acest sistem. Nu-i judec, chiar nu, dar mie una nu mi se potrivește. Totuși sunt sigură că există dintre voi care îl preferă. Deci, Have fun sus pe cub :) (glumesc) ;)

11. Revelionul la job

Asta doare, cred, dar să nu uităm că există job-uri care te țin acolo și nu contează că e Crăciun, Revelion, zi sau noapte. Poate ești medic, polițist sau pompier, poate ești gardian, asistent medical, sau ospătar, barman, pilot ori căpitan de vas, ori ai altă meserie care te solicită în momente în care sunt obsolut convinsă că ai vrea să fii acasă cu ai tăi măcar, dacă nu cumva la vreo petrecere. În acest caz cred că poți avea o seară agreabilă cu colegii și dacă situația o permite, poate puteți lua masa de Anul Nou împreună, măcar atât, pentru a face seara mai frumoasă. Dar pe lângă asta, știați că sunt firme sau instituții care organizează petrecere de Revelion pentru angajați? V-ați petrece Revelionul cu colegii sau ați simți că îi vedeți destul tot anul aproape zi de zi? Sau mai fain, ați petrece Revelionul cu șefii? :)

Foto

12. Revelionul în doi (romantic sau nu)

Revelionul în doi mi se pare frumos, deși nu l-am petrecut niciodată așa. Poate ar trebui să o fac, până nu mă trezesc că suntem 3 și nu mai am cum :) Mi se pare o idee geniala, dacă nu ai chef și nici bani de nimic altceva. Eu îl văd cam așa: gătim împreună, cină romantică și/sau baie romantică (sau cum vreți voi să-i ziceți), film neaparat romantic (mai puteți băieți?) Miezul Nopții pe balcon, cu șampanie (deși mai citeam de curând o variantă, dar poate ne citesc minori, deci tac), masa de Anul Nou Festivă în mijlocul sufrageriei, în resul serii program de voie (neaparat romantic) sau poker pe dezbrăcate… Hai că poate am luat-o pe ulei, dar să-mi ziceți măcar dacă v-am dat idei :D

13. Se poate fără Revelion?

Eu una zic NU. De ce nu l-ai celebra? Să fim serioși, nu pot crede că te deranjează atât de tare? Dar mai sunt și oameni cărora nu le pasă. Se culcă ca în fiecare seara și când se trezesc li se pare că nu s-a întâmplat nimic. Am întâlnit persoane care spun: “e numai o seară” ori “de ce să mă obosesc așa pentru un moment care nici măcar Sărbătoare religioasă mare nu e?”, sau cel mai des întâlnit: “Revelionul e consum de bani și energie, mie când mi-e somn mă culc, iar a doua zi o iau de capăt, ce atâta petrecere?”. Ați întâlnit și voi astfel de oameni, nu? Ce părere aveți?

Acestea fiind spuse, voi ce planuri aveți de Revelion sau mai bine zis, aveți planuri, obișnuiți să le faceți din timp sau găsiți ceva de ultim moment pe 30 decembrie? Mie mi s-a întâmplat, de aceea întreb, iar anul acesta cred că vom merge din nou la Ineu să îmbrățișăm varianta numărul 2 sau 3 :)

28

27

26

25

Câte drumuri un om ar avea de făcut,
Până să se considere OM?
Câte mări pescăruşii mai au de văzut,
Pân-ajung la nisip pentru somn?

De câte ori omu-n sus va privi,
Până cerul să-l vadă-ndeajuns?
Şi câte urechi necesare-i vor fi,
Ca s-audă al lumilor plâns?

RASPUNSUL PRIETENI

Despre întoarcerile acasă (+ Câştigător Concurs)

V-am povestit în două articole trecute despre o carte mică, dar interesantă, pe care am hotărât săptămâna trecută să o ofer cadou. Este vorba despre cartea lui Virgil Marinescu, Escale europene, despre care v-am vorbit prima dată prin prisma vizitării oraşelor italiene, iar a două oară, când am lansat şi concursul, am vorbit despre oraşele franţuzeşti, totul cuprins de autor într-un fel de jurnal de călătorie făcută în 1986.

Dar înainte de a anunţa câştigătorul mai am ceva de spus desprea cartea asta, despre care, se pare că aş putea să vorbesc la nesfâşit… şi anume: orice călătorie se încheie cu o întoarcere acasă şi nu ştiu de ce, dar e foarte curios lucru, indiferent de natura călătoriei, de durata ei, de intensitatea ei, eu nu am citit niciodată cuvinte triste şi grele despre întoarcerile acasă, asta poate pentru că acasă nu e un loc, e un sentiment. Mereu cei ce se întorc au un entuziasm greu de descris, au o bucurie care parcă e mai mare decât călătoria însăşi… totul m-a condus la concluzia că nicio călătorie nu poate atinge fericirea completă dacă e lipsită de o întoarcere acasă, de aceea vreau să ofer azi, pe lângă carte (care va merge la un singur om) şi cuvintele autorului, la finalul călătoriei prin Italia şi Franţa… cuvinte care, sper să ajungă la voi toţi…

Foto

Cu toate frumuseţile şi noutăţile văzute, nerăbdarea şi dorinţa de a ne întoarce acasă atinseseră cote maxime, ceea ce ne-a determinat să nu mai amânăm nici măcar cu o zi plecarea noastră spre ţară. E ceva fantastic, este indescripitibil dorul de ţară, de casă, de ai tăi, sentiment parcă specific românesc, ca şi numele care-l înveşmântează. Simţi că te macină ceva, simţi un gol, o obsesie, care nu au leac decât după ce te întorci acasă. Tot drumul parcurs, din Veneţia până în Trieste, şi mai departe prin Iugoslavia, a fost făcut parcă cu “viteza luminii” , trecând fără oprire prin Liubliana şi Zagreb, până în apropiere de Belgrad unde ne-am permis o escală la un hotel de pe autostradă. Următorul parcurs a fost fără oprire până la graniţa noastră, trecând prin Belgrad ghidaţi de un taxi, ca să-l parcurgem mai repede, abia aşteptând, cu emoţii teribile să vorbim cu cineva în limba noastră, să spunem o glumă pe româneşte şi să fim înţeleşi de cei din jur.

E greu, foarte greu să descrii bucuria ce o simte un om intrat în ţară după o perioadă mai îndelungată de călătorie şi aşteptarea revederii. Se făcuse noapte, era ora 22, dar cu toată oboseala parcă zburam şi, după cei peste 8000 de km parcurşi pe meleaguri străine, în zori am ajuns “ACASĂ”. ACASĂ la noi!… 

Cu aceste cuvinte închei şi eu relatarea despre vacanţa a doi români, cu maşina prin “Europa mea preferată” (Italia şi Franţa), iar cartea vreau să meargă de această dată la Miti (Mariana) care s-ar întoarce la Stockholm deşi numai ce s-a întors de acolo. Mi-a plăcut mesajul ei, mi-a plăcut bucuria din vocea ei când mi-a enumerat motivele pentru care chiar acum s-ar urca într-un avion şi al zbura spre capitala Suediei, dacă vreţi mi-a plăcut Euphoria din vocea ei, vedeţi şi voi: N-am vazut inca muuulte orase europene: Viena, Praga, Barcelona, Munchen, Lisabona, Amsterdam, etc… Si in multe in care am fost e musai sa ma intorc: Roma, Budapesta, Cracovia, Paris, Istanbul….dar daca trebuie sa aleg o …. Escala maine? Foarte simplu: Stockholm! E uimitor, e diferit, e primitor, trateaza turistii incredibil, are f multe de oferit si mi-a creat o stare de bine de o inalta calitate…. Trebuie sa mai ajung o data(eu sper ca totusi de mai multe ori) sa ma bucur de wiew-ul de la aterizare(o combinative magnifica de apa si vegetatie), sa ma prefac ca stiu canta la diverse instrumente asa cum am facut-o in muzeul muzicii, sa ma zbengui urmand modelul maimutelor din videoclip, cum am facut-o in Muzelul spirtului, sa rad intr-una cand adrenalina era la maxim cum am facut-o in parcul de disctactii, sa-mi odihnesc picioarele distruse pe pontonul din spatelel muzeului Vasa, sa adorm acolo sau pe bancutele din spatele Primariei cu prietenosul soare scandinav batandu-mi in fata sa vad cladirea Primariei reflectata in apa, sa vizitez cel mai mare esec suedez transformat in success cu picioarele odihnite, sa beau o votca cu lamie la Barul de gheata, sa-mi imbratisez sotul in toate parcurile ale verzi- incredibil de verzi.

Miti dragă, o să te rog, să-mi trimiţi adresa ta pe una din adresele de mail de la Contact sau în mesaj pe pagina de Facebook. Îţi mulţumesc pentru participare şi ţie şi tuturor celor care au răspuns la acest concurs. Vă mai aştept aici şi cu alte concursuri în viitorul apropiat.