Și pe unde v-ați mai cazat în plimbări? ne întreabă lumea, mai ales lumea cu copii (în ultima vreme), deși noi tot zicem că alegem și nu alegem cazări numai în funcție de copil. DAR știu cât de sensibilă poate fi treaba asta pentru multe familii. Mă feresc, totuși, să pun în titlu ceva despre cazările potrivite ȘI celor mici pentru că totul e atât de subiectiv încât nu cred pot porni o discuție în acest sens și să rămân calmă până la sfârșit :) Totuși, cazările pe care le-am ales în ultima vreme călătorind prin România, au fost alese și cu gândul la strumful din dotare, că n-ai cum ignora complet acest… aspect. Așa că vă puteți lăsa inspirați, dar nu și înșelați, tot repetând eu pe aici că suntem diferiți și trecem totul prin filtre proprii, nu? Așadar, pentru că de la ultimul articol de acest fel (pe care vă invit să-l citiți aici) au trecut mai bine de doi ani de călătorii prin România, vă invit azi la o plimbare printre câteva unități de cazare care ne-au plăcut mult și poate ar merita încercate și de către alții. De la început trebuie să știți că n-am nicio colaborare cu ele, totul este pe încercate și pe buget propriu, nu e reclamă și nimic de acest fel. EnJOY!
Ce să faci la Debrecen de Revelion și Anul Nou
Finalizez acest articol chiar la sfârșit de ianuarie, în prima zi ce arată de iarnă și pe la Cluj. Ninge în sfârșit, timid și fără speranță, dar această zăpadă (dacă se va depune peste noapte) s-ar putea să fie tot ce vom avea pe aici în acest sezon. Chiar ne-am pierdut speranța că se va mai întâmpla în acest an. Dar spre bucuria celor mici, iată, poate până mâine vom reuși să ne și dăm cu lopata în parcul din apropiere. Tânjeam după o astfel de atmosferă de Crăciun sau măcar de Revelion, dar de mai bine de 6 ani nu s-a mai văzut zăpadă pe la noi în această perioadă. Anul trecut am petrecut începutul de an la Szeged și pe 1 ianuarie am stat la terasă într-un soare de 15 grade, demn de Sudul Italiei și nu de Câmpia Panonică. Și de data aceasta, am ales tot Ungaria pentru trecerea dintre ani și deși n-am avut parte de soare, cele aproape 10 grade din termometre n-au fost departe de o vreme de primăvară. Dar oricum, nu pentru iarnă mersesem noi acolo, deși cred că ar fi arătat drăguț. :)
City break la Torino: 72 de ore și 76 de mii de pași în “capitala” ciocolatei de la poalele Alpilor
N-am mai făcut niciodată asta, n-am mai documentat niciodată așa o călătorie: aproape total de la fața locului. Însă, totul a pornit de la planul pe care l-am construit și pe care, de această dată, ni l-am trimis pe email cu câteva zile înainte de plecare “ca să ne fie mai clar”. Apoi, în fiecare zi am văzut ce ne-a ieșit și mai ales ce nu ne-a ieșit și ne-am amuzat teribil. Desigur, după cum mă așteptam, a mai durat ceva vreme până am pus eu cap la cap notițele, trecut prin poze (niciodată n-am făcut mai puține ca acum, cred că se numește maturitate sau ceva) și uite așa la peste o săptămână după ce ne-am întors, se cade să și postez. Ar mai fi de menționat că n-am avut nicio așteptare de fapt, Torino fiind un oraș italian foarte subestimat (poate e mai bine) și unde mai pui că toată nebunia zborurilor anulate din sezonul trecut ne-a făcut să nici nu-l plănuim prea tare. Cazare am găsit cu o săptămână înainte de plecare văzând că Wizz pare a se ține de cuvânt, dar totuși nu i-am povestit lui Albert prea multe ca să nu fie dezamăgit dacă nu mai plecăm. Însă, a trebuit să plecăm și ce să vedeți? Acum va trebui să ne mai și întoarcem căci, ne-a cam “foarte” plăcut la poalele Alpilor. 
City break la Viena: ce-am făcut, ce-am văzut, ce-am mancat, ce-am învățat (varianta cu copii)
Sunt însuflețită de cea mai recentă minivacanță cum n-am mai fost de multă vreme. Probabil din acest motiv îmi și vine să scriu, ba chiar îmi vine sa-mi fac timp să scriu. Cumva, fără “starea” asta exaltată n-am motivație pentru niciun rând, indiferent câte subiecte ar exista și s-ar plimba în voie prin mintea mea. Această minivacanță s-a petrecut la Viena, un loc vizitat prima dată în urmă cu 15 ani (și mai apoi de încă două ori), a durat 3 zile pline și intense și cel mai important, a fost prima vizită în Austria cu Albert. Dar să le luăm pe rând, așa cronologic, cum îmi place mie. Dacă ați mai fost la Viena, nu o să găsiți noutăți pe aici, dacă nu, articolul vă poate ajuta să organizați voi singuri un city break în acest oraș ATÂT de frumos!
Ce sa faci la Szeged de Revelion și Anul Nou
S-a întâmplat o nouă călătorie “tradițională” de Anul Nou și am fost foarte bucuroasă că am planificat-o (chiar și cu jumătate de elan), având în vedere că pandemia, ce să vezi (?!) e tot aici. În anul 2021, făță de 2020, am fost mai curajoși, am reușit să călătorim în afara țării cu pandemia la braț fără să ne simțim îngrădiți și bineînțeles fără să ne îmbolnăvim. Ne-a trecut prin cap să ajungem la final de an la Viena, însă aproape o lună, capitala Austriei a fost sub restricții din cauze Covid, așa că n-am vrut să riscăm să ajungem într-un oraș aproape închis. Dar, cum vecinii maghiari au fost foarte relaxați (că ei toată pandemia au fost relaxați este altă discuție), iar noi urma să petrecem câteva zile după Crăciun la granița de vest, Szeged [“Orașul Soarelui”] ne-a intrat în cap. De avut îl aveam la inima, când în vara lui 2018 ne-am aventurat pe acolo cu un Albert mic în manduca lui și ne-a plăcut, ratând însă multe din cauze de bebeluș. Toate acestea au fost motive destul de serioase ca să ne întoarcem pentru un Revelion 2022 așa cum ne place nouă: pe drum!
O zi la Modena. La pas prin orașul lui Enzo Ferrari, Luciano Pavarotti și al mâncării cu stele Michelin
Mare păcat să ajungem în Emilia-Romagna, să ne punem eventual baza la Bologna și să nu dăm o fugă până la Modena, cele două orașe fiind legate cu trenul de un drum de aproximativ 30 de minute. Vă pot spune multe despre Modena, dar esențialul este că aici s-au născut trei legende și musai să fie asta informația de căpătâi: marele Luciano Pavarotti, care nu mai are nevoie de nicio prezentare, la fel de marele, în domeniul său, Enzo Ferrari, numele-i zice tot și poate nu la fel de celebră ca mai sus numiții însă categoric o legendă născută pentru a fi legendă, Osteria Francescana, declarat cel mai bun restaurant din lume în repetate rânduri, condus de carismaticul Chef Massimo Bottura. Să vă spun drept, noi am mers la Modena pentru Casa și Muzeul Ferrari, (însă nu despre asta va fi articolul), asta pentru la 4 ani încă nu știi de Pavarotti și în plus oricum vrei să mănânci numai înghețată :)
City break la Bologna: idei, locuri și emoții în unul din cele mai frumoase orașe din Italia
Pentru cei care ați ajuns aici pe blog de curând sau poate chiar cu această ocazie, ca să puteți înțelege entuziasmul meu de fiecare dată când scriu “povești italiene”, trebuie să știți un lucru important despre mine: Iubesc Italia! Italia este “țara mea de suflet”, acolo undeva regăsit între Lombardia, Toscana și Emilia-Romagna trăiește sufletul meu într-o nebunie de armonie. Italia am descoperit-o în 2009 pe axa Veneția-Verona-Padova, într-un august torid și pe care mai apoi, 7 ani la rând, am tot vizitat-o în diferite anotimpuri și prin diferite regiuni (cel puțin un city break pe an). La un moment dat, când timpul meu efectiv pentru scris era altul, i-am și dedicat un site, Vizitează Italia… în ideea că poate cândva…
