Weekend medieval (I): doamna toamna la Sighișoara

Din seria, “Bia, tu ce ai vrea de ziua ta?” – întrebare, desigur, retorică, m-am trezit cu o rezervare la Sighișoara în jurul zilei de 20 octombrie. A fost foarte spontană treaba, căci inițial am crezut că vine mama la noi și o luăm spre Poiana Brașov, unde ea n-a mai fost din luna ei de miere, dar e vorba de mama și orice plan de a pleca cu ea undeva e sortit eșecului imediat după ce ia naștere. Sigur o să citească, o să strâmbe din nas, o să râdă, dar ăsta mi-e familionul, c’est vrai maman? :)) În fine, am trecut peste asta și am cotit spre Sighi, o iubire veche de-a noastră ce nu se uită cu una cu două. Și nici n-am avea cum, credem amândoi că e unul din cele mai frumoase, romantice și autentice locuri din România…

Numai că eu de ziua mea (joi) am răcit (big surprize, nu?), ca să fie treaba treabă (vineri) m-am simțit groaznic și abia dacă am reușit (sâmbătă) să ne urnim să plecăm de acasă, când Fervex-ul încă îmi dădea o stare de moleșeală, de îmi venea să mă întind oriunde, ca mâța după cuptor. Însă n-aș fi fost eu dacă n-aș fi luat-o din loc, pur și simplu aș fi regretat amarnic să rămân acasă cu toți virușii ce făceau horă în jurul. Așa că am plecat cu mucii în batistă, dar cu o energie pozitivă ce n-ai văzut și în două ceasuri jumate am fost la Sighișoara. Da, e aproape, iar asta îmi place la nebunie. Pe drum ne-am amintit de prima vizită la Sighișoara via Mediaș, pe urmele lui Hermann Oberth, în urmă cu nu mai puțin de 7 ani, apoi, de vizita fulger cu prietenii din Macedonia în același an (ne-a plăcut și trebuia să le arătam minunile “noastre” românești), iar eu m-am emoționat când m-am gândit cum m-au plimbat Lili și Andrei (cu Irina în landou) pe la cetăți și biserici fortificate într-un iulie torid și ne-am oprit să ne răcorim în colorata Sighișoara. Cam melancolică socot c-am fost, nu știu zău ce pun în Fervex-ul ăla :)

Sighișoara este minunată în orice anotimp. E prima dată, însă când o văd toamna, celelalte incursiuni petrecându-se vara și primăvara. Dar vă zic, toamna arată senzațional aici și n-aș zice pas nici unei vizite de iarnă, dar din aceea cu zăpadă și frig și fum și ciocolată caldă. Dar, de data aceasta în Sighișoara am făcut ce n-am făcut cu celelalte ocazii, adică ne-am odihnit la Pensiunea Citadela chiar în Cetate, un loc cu un view superb, amenajare pe măsură și mic dejun sațios (continental), am mâncat o cină de ținut minte la Casa Georgius Krauss și am petrecut o dimineață de neuitat (aka Transylvanian style) la Biserica din deal și în cimitirul evreiesc, pe o ceață ce îți dă fiori și te trece prin toate stările (dacă era legal, aș fi vândut bilete pentru așa o atmosferă) :))

DAR, dacă ești pentru prima dată la Sighișoara ți-aș mai recomanda ceva: să urci în Turnul cu ceas! Eu am urcat numai prima dată când am fost în oraș, dar mi-a rămas în memorie ca o amintire frumoasă, chiar dacă nu mi-am mai simțit picioarele imediat după. În plus, de acolo de sus o să-ți faci o idee despre ce străduțe colorate poți lua la picior după ce cobori, pentru că este de la sine înțeles că acesta este farmecul Sighișoarei, acele străduțe ce tot urcă și coboară, acele străzi extrem de înguste ce te duc cu gândul la orice orășel medieval din Italia, Franța sau Croația. Îți fac o poftă de plimbare străduțele alea de nu îți vine să crezi, iar dacă mai numeri și culorile vii și foarte diferite ale clădirilor ce le străjuiesc, Sighișoara o să ți se pară ca un tort dulce-colorat de ziua ta și abia aștepți să sufli în lumânări ;) Voilà!

Iar mai jos, deși am abuzat deja de imagini în acest articol, vreau neapărat să vă dezvălui puțin din atmosfera unei dimineți de toamnă la Biserica din deal, așa cum vă spuneam mai sus că am regăsit-o noi: fantastică, dădătoare de fiori pe șira spinării, probabil genul de atmosferă pe care orice turist străin o caută în Transilvania. Uite și numai pentru asta ar merita o vizită la Sighișoara toamna, deși sper să vă fi convins deja că acest loc merită vizitat din mult mai multe puncte de vedere…

Random facts about Sighișoara:

• Sighișoara a avut până la cel de-al doilea război mondial o orchestră simfonică, iar între oaspeții acesteia s-a numărat chiar și compozitorul Johannes Brahms, care a vizitat Sighișoara cu ocazia unui turneu
• Cimitirul evreiesc din Sighișoara este unul din cele mai interesante cimitire de acest gen din Europa
• Centrul orașului medieval Sighișoara este listat din anul 1999 în patrimoniul cultural mondial UNESCO, fiind protejat ca atare
• Anual în luna iulie are loc Festivalul Sighișoara Medievală
• Sighișoara nu este mare, este un oraș ce poate fi vizitat lejer într-o zi, dar este un loc de atmosferă și ca să o captezi trebuie să ai timp, să o vizitezi, apoi să o revizitezi, apoi să revii la anumite intervale de timp, căci nu e ca o ciocolată pe care ți-e poftă și o dai gata ci e mai mult ca o cutie de bomboane de ciocolată asortată și vorba mamei lui Forrest Gump “You never know what you’re gonna get.” ❤