Înapoi în viitor: cum a fost de Paște în ultimii 7 ani

Pentru al 30-lea an consecutiv vom fi la Ineu de Paște! Un mizilic! :) Abia așteptăm să ne putem în mașină toate bagajele și cadourile de la iepuraș și să o luăm din loc, indiferent de vreme, indiferent de orice altceva. Dar asta abia sâmbătă de dimineață…

Până atunci însă, am trecut puțin prin albume, căutând de fapt mostre ale vremii de Paște din alți ani, știu, aiurea, oricum nu o pot influența, dar tare aș vrea să fie vreme bună că m-am săturat până peste cap de interioare și ploi și noroi. Și exceptând anul 2010, când țin minte că am uitat aparatul foto la Cluj și nici telefon grozav nu aveam, toți ceilalți 7 ani se regăsesc mai jos cu vremea lor frumoasă cu tot. Scuzați anul 2012, când a plouat de ne-a amețit și ne-a ținut pe lângă sobă cam ca la Crăciun…

În 2007 m-am înființat acasă la Ineu cu peste o săptămână înainte de Paște. Era înainte de mutarea la Cluj, pe vremea când îmi decideam singură vacanțele. Ca să vezi! Duc puțin dorul perioadelor când petreceam la Ineu mult mai mult timp și mai mult decât atât, duc tot mai tare dorul unor momente nu foarte îndepărtate, dar care uneori zici că s-au petrecut în secolul trecut. “Unde ești copilărie cu… Paștele tău cu tot?! :)

În 2008 a fost o căldură de ținut minte, abia după alți 5 ani am mai prins un Paște chiar așa de cald. A fost Paștele cadourilor de la Nobila Casa, pe lângă care treceam zilnic în pauza de masă (vedeți și ouăle dungate cheesy-multicolor) și anul în care am legat Paștele de minivacanța de 1 mai, când am mers la Peștera Liliecilor de la Moneasa, cu gașca extinsă, ca pe vremuri, când o luam spre Deal fără planuri amănunțite. Ah…

În 2009 a fost prima dată când am evadat puțin din Ineu. La prânz am mers la Tauț pentru masa de Paște, prima oară, iar seara am luat-o către Deal. Multe evenimente “mondene” de acest Paște drăguț, poate cel mai “de primăvară” din ultimii 7 ani, cu mult verde, soare moderat, o scurtă ploicică și daaa, miros nebun de liliac înflorit. Priceless.

În 2010, după cum spuneam mai sus, a fost anul în care mi-am uitat camera foto la Cluj și mi-am amintit asta abia pe la Huedin. Nu știu cum s-a putut întâmpla, dar iată! nu-mi mai amintesc nimic din Paștele 2010, semn că pozele mă ajută mult, nu am chiar o memorie de elefant. În schimb, Paștele 2011 va rămâne pentru eternitate Paștele în care am împărțit învitațiile la nuntă! Nu avem cum să-l uităm ;)

În 2012 aș risca să spun că a fost Paștele care mi-a plăcut cel mai puțin din cele de aici din articol. A plouat cu găleata și m-a obosit nemăsurat. Nu mi se pare că a avut atmosferă de Paște și în afară de ouăle roșii și colorate nimic nu părea “de Paște”. Unde mai pui că mersesem la Ineu cu planuri de mâncat în curte și toate s-au petrecut în interior lângă sobă :(

În 2013 am avut parte de un Paște ce s-a petrecut undeva după 1 mai, pe caniculă, îmi amintesc perfect că m-am bronzat în grădină cu această ocazie. Nu prea am știut nici de data aceasta unde să mă împart, dar cele câteva zile petrecute la Ineu au dat startul unei veri tare plimbărețe.

În 2014, adică anul trecut, m-am scăldat în mările galbene încă de pe drumul spre Ineu, iar apoi în toate zilele de Paște am căutat din priviri orice lan de rapiță :) A fost un Paște scurt, de sâmbătă până luni, ca un weekend destul de puțin prelungit, dar totuși am ajuns la Ineu chiar și așa pe fugă.

Anul acesta se anunță 4 zile de Ineu și abia aștept să văd cum va fi, cum îi vom găsi pe cei dragi după iarna asta mult prea lungă, ce vom păpa și cum vom colora ouăle… Dacă iese ce trebuie vă voi arăta și dovezi :) Până la recitire/(re)auzire vă doresc Un Paște cald, senin și fericit!

sursa foto