Vă dați seama ce tare m-a durut faza, din moment ce povestesc cu detașare despre ea abia la un an de la “eveniment” :) Acum zâmbesc, dar ce a fost în sufletul meu în ziua de 20 octombrie a anului trecut, când am văzut trecând pe deasupra mea avionul ce trebuia să mă ducă la Veneția (poze), numai eu (și Clau) știm :)
A fost pentru prima dată când “pierdeam” niște bilete de avion și nici măcar nu era ăsta necazul ci faptul că mi-a fost clar că nu mai plec doar cu câteva zile înainte. Ok, trebuia să-mi fi dat seama mai din vreme, dar am sperat așa de tare, că am așteptat până în ultimul moment, așa că dezamăgirea a fost pe măsura așteptării. Ca să vedeți că se mai întâmplă și din astea și nu e mereu totul roz când vine vorba de a călători.
Normal, am găsit nișie bilete la Wizz, super ieftine (ca toate biletele cu care circulăm noi) și n-am stat să ne gândim la faptul că până să le folosim va trece totuși mai bine de jumătate de an în care se pot întâmpla multe. Și s-au întâmplat multe, unele mai negative ca altele, că așa a fost filmul anul trecut. Printre ele și faptul că am fost nechibzuiți la capitolul cazare, așa cum de obicei nu suntem. Adică imediat după bilete ne-am făcut rezervări la un hotel mișto chiar în Veneția. Am luat hotărârea asta, deoarece în 2009 când mai ajunsesem noi la Veneția, ne-am cazat în Mestre și am considerat că nu am “gustat” din atmosferă așa cum ar fi trebuit. De notat faptul că ne ieșea cam scumpă cazarea de data asta, dar la vremea rezervării toate erau bune și frumoase și noi cam naivi :D
Apoi peste vară, cum s-a dus mult din bugetul pentru Veneția, ne-am spus că poate ar fi bine să renunțăm la acel hotel și să găsim ceva mai accesibil ca preț, în plus mie îmi intrase în cap ideea hostelului, că n-am încercat varianta asta niciodată, dar Clau are și el niște chestii la care nu renunță cum ar fi fixul că el nu se cazează la hostel nici dacă îl plătesc ăia de îl dețin (asta ar putea constitui subiectul altui articol). Și uite că negociind așa a trecut și vara. Desigur, am renunțat la cazarea mișto în ideea că ne rezervăm altceva. Și inevitabilul s-a produs, am așteptat prea mult și mai apoi tot ce am găsit să ne convină depășea cu mult bugetul nostru (da, se poate întâmpla, cine călătorește pe buget redus știe).
Și moamă ce necaz, chiar de mai văzusem Veneția, ideea de a o (re)vedea de ziua mea mi-ar fi bucurat sufletul de numa, dar na, poate că era momentul să învăț și lecția renunțării, fix atunci, așa a fost să fie. De atunci însă, orice ofertă spre Veneția mă face să tresar, n-am mai plănuit-o, dar m-am gândit de multe ori la ea și mai nou, de cele mai multe ori mi se înfățișează de Carnaval. Veneția de Carnaval mi se pare o experiență de neuitat ce trebuie trăită măcar o dată în viață. Și sper să-mi iasă cândva, deși Carnavalul e în februarie, deci nu poate fi de ziua mea… dar ia stai așa, că poate fi de ziua lui :))
16 comentarii
Sunt tot felul de ghinioane, dar februarie nu e asa departe, deci te poti apuca de planificat :P :))
Nu la anu’ în februarie, asta e clar! Dar da, de planificat pot eu tot planifica :))
Nu uita ca in februarie e si Ziua Indragostitilor, deci ce poate fi mai frumos decat s-o petreci la Venetia ?
haha, da ar fi o idee :)
Nasol rau! Asta este dezavantajul planuirii cu mult timp inainte, lucrurile se schimba si din pacate nu se schimba mereu in bine. Eh, lasa ca reveniti voi la Venetia si atunci o sa profitati dublu ;).
Si noi am renuntat la cateva mini-vacante la mustata. N-avem bilete de avion luate, era de mers cu masina, dar nah… bugetul s-a subtiat pana inainte de plecare. M-am amarat rau de tot atunci. Acum parca evit sa-mi mai fac planuri si chiar si cand rezerv ceva cu mult timp inainte stau asa, cu o strangere de inima… viata asta e tare imprevizibila :D.
Plănuirea în avans e foarte, foarte ok, dar na, așa cum zici ” viata asta e tare imprevizibila” :)
macar tu te-ai hotarat sa povestesti asta… eu de anul trecut tot zic (si scriu…) ca voi povesti cum a fost cu Kangchendzonga, cand stat doua zile in Sikkim ca sa o vad, perfect degeaba; inca nu am reusit sa fac asta, ma apuca depresia cand imi aduc aminte :)
Da, știu cum e, hai curaj, ce-a fost a fost, ce va fi mai interesant de acum va veni, mereu :D
Crezi în destin? Venețienii da :P O să ajungi acolo, vrei nu vrei! Răpită de cine știe ce mascat de carnaval! :)
:)) Cred în destin atunci când văd că mai crede și el în mine și în felul în care îl țin sub papuc ;)
Ei, am avut și eu faza cu… despre cum NU a fost la Praga pe care am ratat-o cam doi ani. Dar uite că lucrurile astea se așează și anul ăsta am fost de două ori la Praga, o dată chiar de ziua mea, în ianuarie, și o dată în iunie, când nu mă așteptam și-am și avut o experiență cu un balon deasupra Pragăi… :))
Deci, Carnaval să fie, da? Când o fi!!!
Carnaval de Carnaval facem data viitoare :*
Biaaaaa, cred ca visul meu de a vizita Italia se va implini mai curand decat am sperat, chiar daca pretul platit e mare… Cum omul a plecat in Genova, mult nu mai e pana sa incepem sa ne vizitam (mai mult eu, ca el o sa fie ocupat cu serviciul) si-o sa fiu capabila sa inteleg, in sfarsit, de ce iubeste lumea Italia.
De cand a venit Italia-n discutie, citesc parca cu mai multa atentie decat inainte, ceea ce scrii tu despre ea. :-D
Ah… Genova, daaa, va fi minunat, MI_NU_NAT ;)
Venetia….m-as intoarce ori de cate ori as avea ocazia, mai ales cand gasesc si variante super ieftine de avion!
Sunt, sunt variante ieftine, mai trebuie doar să se alinieze stelele și văd și eu Veneția iar ;)