Nu că aș fi fost foarte veselă, căci afară sunt nori și azi e baba mea, în condițiile în care am avut soare TOATĂ săptămâna, mă rog, dar ce mi-a fost dat să citesc pe câteva bloguri și pe anumite wall-uri de Facebook m-a întristat de-a binelea. Azi am avut în plan să scriu despre cu totul altceva, dar parcă nu mai am chef de nimic. Și mă mai mir că suntem un popor trist, de triști, mai exact.
Gata, nu mai e la modă să ne mai entuziasmăm că vine primăvara, 1 Martie e demodat, să oferi un mărțișor simplu (trifoi, mămăruță, hornar, ghiocel) e nasol, lumea zice că-s kitchoase și mai bine în loc de alea ai primi o bijuterie sau un “mărțișor util”. Ce naiba e aia? Mărțișor util? Mărțișorul nu este oare prin definiție un simbol? I se mai și zicea “un simbol al primăverii”… pe vremea mea :)
Sunt total de acord cu faptul că unele mărțișoare sunt urâțele (parcă nu se mai fac mărțisoare frumoase, m-am trezit spunând), dar ideea lui este foarte frumoasă și de copil mic o așteptam cu nerăbdare. Nu făceam mare lucru cu mărțișorul, dar imi plăcea să-l primesc, să-l port câteva zile, adoram asta, mai exact. Gestul e frumos, este frumos mai ales dacă vine din partea cuiva drag (tatăl meu mi-a daruit mereu mărțișoare frumoase, da, se găsesc și frumoase, miracol, nu? Clau nu uită de asta niciodată, chiar dacă poate uită de altele). Aseară un prieten, nu doar că mi-a dat un fluturaș drăguț, dar l-a pus și într-un plic și mi-a scris pe plic, așa cum poate numai prin școală generală am mai pățit. Gestul mi s-a părut adorabil.
Dar, nu mai e mișto să ni se pară adorabil ceva, nu mai e fun să primim nimic banal. 1 Martie e aiurea (îl aliniem cu Valentine’s Day, deși nu e nici gând, din acea categorie), cică tradiția mărțișorului e pe ducă. Azi am aflat! Nu ne mai place. Nu ne mai plac pozele cu flori și buburuze, nu ne mai plac felicitările cu gâze în iarbă. Nu ne mai place Crăciunul, nu ne mai facem cadoruri că e aiurea, nu ne mai place acum nici primăvara, e de prost gust să ne mai bucurăm de venirea ei. E naiv să ne mai placă mărțișoarele… uitând, desigur, că nu mărțișorul e ideea ci gestul în sine. Doamne, ce păcat! N-are rost să mai zic nimic, mă duc să încerc să mai găsesc pe cineva care să se bucure cu mine de faptul că e 1 Martie. Nu mi-am pierdut speranța.
41 comentarii
De vine e comertul care a stricat spiritul sarbatorilor..Totul avea un specific, insa de cand cu piata asta libera, poti cumpara orice la orice ora, asa ca simbolistica si-a pierdut din valoare…
@Cotos: acum sincer, mărțișoare nu poți lua oricând, în Cluj au apărut de două zile numai :D Poate ca la faza cu alt gen de cadouri da, ai dreptate, dar la martisoare si ghiocei nu mi se pare ca ar fi asa :)
Eu sunt in echipa ta!!! eu am facut martisoare pt colegele de birou si le-am scris pe plic “1 martie calator iti aduce un martisor”. Poate e copilaresc, da eu sunt nostalgica atunci cand ma gandesc cum pregateam martisoarele pe colegele de clasa in 1-4 (putin si din 5-8 :).
Te pup Bianca si ma bucur ca esti asa cum esti si spui lucrurile cu “voce tare”. O zi frumoasa si o primavara si mai si :)
sincer, prefer un buchet de ghiocei cu un snur legat de ei. ce atarna de snur NU ma intereseaza, snurul este martisorul. sotul m-a intrebat ieri daca vreau martisor. am zis: “nu. daca vrei sunt flori de primavara in piata. alea stii ca imi plac”. majoritatea martisoarelor sunt kitchoase si nu le-as atarna nicaieri (dar port snurul la mana 2 sapt din Martie). ps: m-am entuziasmat ca vine primavara de luni cand erau 18C prin arad (desi stiu ca abia dupa 22 martie vine anyway LOL)
anul asta am facut si noi cateva martisoare imprimate pe hartie, simple, cu motive populare (probabil le-ai vazut pe pag mea), mai mult de dat cadou, dar si de vanzare. ei bine, 2 persoane au cumparat ptr sotii lor, sa le dea coelgelor de servici. dupa o zi, m-au intrebat (ce-i drept cu parere de rau si f civilizat) daca nu se pot returna ptr ca sotii au spus ca ei nu pot da ceva atat de simplu la servici, ca au colege avocat sau mai stiu eu ce functie si nu se preteaza. nu m-am suparat, sincer iti spun, dar mi-a dat de gandit ce inseamna in ziua de azi cuvintele “a darui” si “simbolic”.
eu am primit azi de la sot un arici mic, din asta de modelat si de la mama un magarus din lemn si n-as schimba asta pe niciun parfum scump sau bijuterie cu briliant. intotdeauna mi-a placut cadourile mici, nepretentioase, dar alese cu grija. si cand lucram la scoala, preferam sa primesc felicitari sau martisoare facutede copii decat aceleasi creme de corp sau buchete stufoase fara personalitate.
@Diana: mulțumesc frumos :* Și eu sunt nostalgică când mă gândesc la toate acele zile de 1 Martie pe care le-am trăit la Ineu și la mărțișoarele lor, acum e drept că poate unii nu au la ce se gândi și atunci pentru ei nu reprezintă mare lucru… Te pup și eu :*
@Cristina: e foarte frumos și șnurul purtat la mână, am primit și eu într-un an numai șnurul, deosebit mi s-a părut. Eu sunt încă de părere că de 1 martie e frumos să primești un mărțișor, iar de 8 martie flori (oricum flori poți primi tot anul). Clar, e doar părerea mea, dar așa ca idee, mie așa îmi place :) Calendaristic vine pe 21/22, dar mereu am considerat 1 Marie începutul primăverii :)
@bialog: eu luam snururile de la martisoare si cand eram la scoala sa le port si dupa 2 sapt le atarnam in copac :)) inca am colectia de martisoare – multe fara snur – pe acasa. sincer, prefer unul hand-made personalizat decat rebuturile de le vand astia prin oras (stii ce e pe bulevard in arad de primarie la teatru? mai bine nu LOL)
Sunt destui uraciosi pe lume dar eu zic ca suntem si mai multi care stim sa ne bucuram de micutele bucurii ale vietii asa ca draga mea Bia iti doresc o primavara minunata plina de fericire, iubire si implinire!
@Alexandra: mda… well, categoric ține foarte mult de om, dacă cineva e de părere că de 1 Martie trebuie să primească un cadoul substanțial în loc de un simbolic trifoi cu patru foi, ori ghiocel asta este… nu aderez la acest stil, dar nu trâmbițez asta, este clar pentru mine ce fel de personalitate are omul respectiv… asta este, accept și trec mai departe, tocmai de aceea nu mi-am pus un status dezaprobabtor la treaba asta ci am ales să scriu pe blogul propriu….
Însă dacă privim mai adânc în problemă vedem că de fapt nu banalul mărțișor creează negativitatea ci acest trend de respingere a orice poate aduce puțin entuziasm :(
@Cristina: îmi închipui, dar uite mie mi se pare drăguță forfota asta, îmi place că văd pe stradă atâtea tarabe colorate și mai ales pline de flori (nu contest, știu că sunt și multe porcării pe la tarabe), dar e ca în viață, poți alege să vezi ce e frumos… sau nu :*
@Cris-Mary: daaaa, mulțumesc frumos, știu că de fapt acolo undeva există și bucuria nedisimulată, tocmai de aceea am zis că nu mi-am pierdut speranța :*
O primăvară însorită îți doresc ție și prietenilor care te vizitează aici pe blog.
Nu cred că este român care de 1 Martie să nu aibă o mică tresărire în suflet că vine primăvara.
Și eu sunt de părere că ”de vine e comerțul care a stricat spiritul sărbătorilor” și ”prefer un buchet de ghiocei cu un șnur legat de ei”. După cum se vede cu ochiul liber cei care te vizită au câte ceva în comun :).
…deci speranța ta nu este deșartă!
exact Bianca, asa am zis si eu, atitudinea corecta e “accept si trec mai departe”. tocmai de asta nici eu nu am scris vreun vreun status ironic pe fb si daca am povestit aici, e pentru ca stiu ca, mai mult ca sigur, persoanele in cauza nu vor vedea.
apropos de clisee si de faptul ca, asa cum ziceai si tu, nimic nu ne mai place, am gasit un citat interesant din Andrei Baciu, un fotograf pe care eu il admir:
“Ne înfuriem amarnic pe clișee, și pe bună dreptate până la un punct, însă mai e un pas, doar unul, și însăși dragostea mamei pentru pruncul ei ni se va părea tot un clișeu. Și, atunci, prosteasca noastră împietrire că știm realmente despre ce e vorba ne va orbi complet și nu vom vedea că trăim de fapt, suflete clișeizate, apocalipsa.”
Bian, n-am avut “placerea” sa citesc nimic azi, pana acum, dar te inteleg si te sustin pana la ultima litera. Sa-i lasam in pace de mahniti, zic.
O primavara frumoasa iti doresc! :*
O primavara frumoasa, Bia, te pup cu drag!
nu fi trista , undeva…este soare…azi e si baba mea , sunt nascuta de un 1 :)…la mine a fost urat toata saptamana si a plouat , azi este soare !
o primavara frumoasa !
Draga mea, am simtit ca mi se adreseaza acest post, nu? :D Departe de mine lipsa bucuriei sau a entuziasmului in ceea ce priveste primavara si micile atentii de la cei dragi. Chiar ieri am primit un martisor de la tatal lui Vlad si m-am bucurat. Intr-adevar, nu le port, nu ma tenteaza. Imi plac florile la fel de mult. Le primesc mereu… Ieri, pe FB, ma referam la faptul ca o multime de fete te taguiesc in poze aiurea, ca apar foto cu ursuleti si floricele nonstop si ca pietele gem de 2 saptamani de greutatea porcariilor numite “martisoare”. Bunul gust a cam disparut. As prefera sa primesc si eu un trifoi sau un ghiocel. Mic, sincer si dragut. In plus, pe FB se si vand tot felul – lucru care ma cam enerveaza. Eu nu-mi pierd niciodata speranta!
Pup mult de tot, primavara frumoasa si bucura-te de cei dragi:)
@Corina: bineînțeles că nu e deșartă :) Știu asta și mă bucur, știu în proporție de 90% care sunt oamenii care mă citesc și pe care eu la rândul meu îi citesc și lasă-mă să-ți spun că cei negativiști pe care i-am citit azi, nu sunt din cei pe care îi urmăresc sau mă urmăresc, frecvent, însă culmea azi mi-au răsărit înaintea ochilor :))
@Alexandra: citatul este foarte bun, ăsta da, chiar e de pus status pe relețele de socializare :*
@Irina: îl lăsăm :D Dar nu ne lasă ei :))
@Ioana: hei, nu am văzut, și tu ești anti 1 Martie? :))) Ei, cum așa, tu ești veselă și entuziastă de felul tău :) Deci după cum observi nu ți se adesa ție :)
M-am linistit. Insa tot urasc postarile aiurea pe FB sau chiar pe timeline-ul meu. Uhh:))
@Cami: mersi la fel :*
@Coco: a ieșit și la noi soarele :))
@Ioana: te-au tag-uit? :))
O primavara frumoasa iti doresc draga Bia!:*
Mai suntem cativa care ne bucuram de ea si de orice lucru si gest marunt, dar iti dau dreptate, sunt si multi nemultumiti si uraciosi pe lumea asta :))! Dar sa nu ne batem capul cu ei!!!
@Larisa: mulțumesc la fel Larisa :* La voi a venit primăvara? >D<
Cum să nu mă bucur de primăvară? Îmi place la nebunie anotimpul ăsta, nu l-aş mai lăsa să plece dacă aş putea. Aşa că, să ne bucurăm de ea, Bia! O primăvară minunată să ai! :)
@Mira: mersi fain, draga mea. Să ne bucurăm zic, eu parcă nu-mi revin, la ce nori și ceață a avut dimineață, acum a ieșit soarele, superb… baba mea nu m-a lăsat la greu :))
Da, isi pierde din putere acest simbol al primaverii insa cu articole de genul acesta cred ca se vor mai schimba lucrurile.
Felicitari si o primavara frumoasa!
Cine e din Bucureşti, să se ducă la Muzeul Ţăranului Român şi va găsi mărţişoare hand made foarte reuşite.
Martisorul e una dintre singurele traditii pure pe care le mai avem si care in definitiv nu presupune mese intinse si pregatiri ca la Craciun, ci doar un gest al bucuriei ca vine primavara.
Sa ne intoarcem la snur si sa ramanem doar la el si asta am simtit si eu cand am “confectionat” martisorul meu.
Nu fii trista draga Bia, sa ne bucuram si sa pretuim pe cat se poate! >:D<
Ba mie imi plac martisoarele, atat de mult incat iubitul meu mi le face el acasa, lucrand vreo saptamana seara de seara, ca sa primesc in fiecare an macar un martisor. Imi plac si ghioceii si zambilutele si mai ales firisoarele alb-rosii. Ma bucur cand le primesc oricum ar fi ele, pentru mine sunt o dovada ca cineva s-a gandit la mine si asta imi place. Carcotasi exista peste tot, ba chiar imi aduc aminte ca nu iesisem din scoala generala cand se zicea ca un martisor frumos e de argint, ca trebuie o bijuterie sau ceva scump, dar noi eram copii si mie imi placeau cele brodate sau impletite manual. Este un simbol, ba chiar unul romanesc pe care nu l-am intalnit in alta parte care are o savoare aparte si merita sustinut. Cred ca atata timp cat vor exista fete in Romania, vor exista si martisoare in martie.
Bia, eu ma bucur.
Uite ce martisor frumos am primit, realizat de copiii de la Cehu Silvaniei, in atelierul lor de creatie: https://www.facebook.com/photo.php?fbid=10151401839728153&set=a.10150204494828153.319908.561058152&type=1&theater
Bia, nu iti pierde speranta…Intotdeauna moare ultima. Este o traditie frumoasa, care nu as vrea sa se piarda.
Chiar daca afara ar fi urat,numai snuruletul alb-rosu imi lumineaza ziua!Lucruri de prost gust sunt peste tot;si bijuteriile pot fi Kitch chiar daca sunt din aur…Si sunt multe martisoare frumoase! Fiecare are de unde alege dupa propriul gust! Dupa umila mea parere “dezgustul”vis a vis de insignifianta valoare a martisorului e o tendinta pur manelistica promovata de pitipoance!Iti doresc o primavara cat mai buna cu tine!
Da si eu am observat de vreo 2-3 ani tendinta asta pandemica miorlaistico-sactisito-superioara in online-ul romanesc. Noroc ca nu ma paste pericolul pe motiv de material genetic diferit altfel naiba stie, daca ma procopseam si eu? :P Eu unul, ca si neamul meu, sunt la celalalt capat: adopt orice sarbatoare, sarbatoare sa fie :D. Ba chiar si unele comemorari cand ma simt generos sau e potential sa-mi pice ceva cadou (gen vreun sfant mort cu care relationez). Altfel eu prefer sarbatorile pagane, fara sfinti si conotatii crestine, exact cum e 1 Martie. Am de gand sa sarbatoresc Walpurgisnacht anul asta (asta e pe sufletul meu). Ca la carte. Ba eu, inima mare, sarbatoresc si chestii foarte laice gen ziua victoriei (noastre) sau ziua comunista a femeii (aia de pe 8 martie) :D.
Cat despre 1 Martie, nu l-as rata nici mort. Anul asta ce e drept am facut Martisoare doar pentru Kadia si pisica fetita Roxy. Anul trecut am dat si la rusoaice si nemtoaice si n-au prea priceput ce tot vreau eu cu snururile alea. S-au mirat si bucurat ca deh, era pe gratis mama soacra, dar n-au priceput ideea asa ca anul asta nu m-am mai obosit.
Ce ma enerveaza pe mine la 1 Martie sunt snururile alea de matase! Imi mananca zilele de-a dreptul sa le fac nod. Se desfac nenorocirile alea ori eu avand mai multe martisoare la un loc nu voiam sa se incurce. Am injurat cu pofta, dar macar am decis ca injuraturile trebuie sa fie in romana ca sa se sesizeze zeii pagani romani si sa fac naiba ceva cu ororile alea de snururi.
Dar eu zic precum Kadia, cat exista fete…vor exista si sarbatori si cadouri :D. Ca da sigur-sigur, poti face pe cinicul, pe barbatul serios si nederanjabil de “prostii muieresti”, poti sa dai ochii sactisit peste cap de mercantilismul zilelor actuale dar…ooops pana la sfarsit tot vrei favoruri de la femei! Si acolo ti se infunda, sa vezi tu ce repede presteaza orice barbat care vrea ceva, hehehehe…
Intr-un an am dat la francezi si le-au placut la nebunie. Si le-am explicat eu cum m-am priceput simbolistica snurului alb, al celui rosu…Le-au purtat pana si baietii, erau incantati ca descopera ceva nou. Stii, Bia, cei care carcotesc acum, de martisor, il au la dispozitie mereu. Cand nu mai ai martisoare la discretie sa vezi ce ti-ai dori sa se gandeasca cineva (si) la tine. Si sa nu uit, numai sa nu vrei nu gasesti unul dragut: sunt atatea locuri gen MTR sau Muzeul Satului, ca sa nu mai spun de micile afaceri de produse handmade. Sa nu uitam cine suntem si de unde am plecat,avem si noi o sarbatoare frumoasa si in aia dam cu piciorul?
Hai,Bia , nu mai pune la suflet! Zau asa…Mie imi place sa primesc martisoare , sa fiu pupata si imbratisata de baieti , sa mi se faca urari si sa fiu importanta. :)
Eu astazi am avut ceva mai neplacuta zi, ma gandesc ca o fi de vina faptul ca nu am avut o persoana speciala in suflet, oare?
Parerea ta de femeie care e?
@Adriana: își pierde din putere pentru că din păcate oamenii sunt din ce în ce mai superficiali… Nu cred că se va schimba ceva, nici măcar nu am scris pentru a schimba ceva și pentru că am avut un OF de moment și “turnându-l” pe blog parcă m-am mai răcorit :)
@Raful cu filme: uite așa! mulțumim!
@Claudia: exact, ai dereptate referitor la tradiție, așa este și poate tocmai de asta pe unii îi plictisește… Mulțumesc frumos pentru mărțișorul tău :*
@Kadia: grozav e soțul tău, să ia exemplu toată lumea de la el :) Și da, este o chestie pur românească, printre puținele care s-au sărbătorit mereu, nu e scoasă recent de la naftalină ca și Dragobetele :D
@Elena: minunat draga mea, să te bucuri mereu :*
@Lucian: probabil nu se va pierde, deși mulți s-au grăbit să-I cânte prohodul, am văzut prin numărul de like-uri primit de acest articol, prin numărul de comentarii și nu în ultimul rând prin numărul de mărțișoare și felicitări pe care le-am primit chiar eu :D
@Liliana: mare adevăr ai spus din nou: “Lucruri de prost gust sunt peste tot; si bijuteriile pot fi Kitch chiar daca sunt din aur”, Doamne ce n-aș da să gândească lumea așa… :*
@Vladimir: hei, în primul rând felicitări pentru mărțișoarele pe care I le faci Kadiei, bravo! Finalul comentariului tău e genial, pune-l staus pe Fb, dam like și share :)
@Alina: da, cât de fain că le-ai dat francezilor, vai și eu aș fi înebunită să dăruiesc așa ceva în altă țară fiind, pe de altă parte, poate că așa e, fiind o sărbătoare doar a noastră, când ești plecat îi simți lipsa mai mult, iar cei care sunt tot pe aici s-au plictisit de ea. Ce păcat! :(
@Ana-Maria: și mieeeee, nu mai pun la suflet, dar ieri asa m-a lovit de nu-ti dai seama :)
@Victor: poate că da, dar nu trebuie să vezi asa lucrurile, puteai oferi mărțișoare mamei, mătușii, colegelor, amicelor, iar acea persoană specială va veni ea când va trebui să vină. Eu cred ca ai persoane speciale in sufelt deja, toti avem, iar daca mai astepti pe cineva special o sa o recunoști din primul moment. Nu-ti strica restul zilelor pana atunci, fii pozitiv pe cat se poate, zi de zi. Și nu uita, un om pozitiv este mereu înconjurat pe persoane speciale, unde mai pui că un pozitiv este foarte atrăgător (din toate punctele de vedere) :)
Nu ma expun! :D Vrei sa ma acuze de tradare si sa ma arunce la lei confratii? Astea se gandesc..nu se spun! :P
@Vladimir: da, așa, șhhh, râmăne aici, nu a auzit nimeni :))
Cum sa nu-mi placa Martisorul,cand e chiar ziua mea de nastere? E sarbatoarea mea preferata,am crescut cu ea,o iubesc si va fi in sangele meu cat oi trai! Si nu-i inteleg deloc pe cei care fac pe Grinch-ul primaverii! Probabil daca ar fi fost si asta imprumutata ca Valentine’s (pe care eu nu-l inghit deloc), ar fi placut tuturor! Trista atitudine!
La mulți ani, drăguța mea și acum, după o grămadă de vreme, dar acum ți-am descoperit comentariul… Nu-i problemă să-ți zică lumea de bine toată luna, nu? :))
Intr-adevăr, e păcat ca se pierd Tradițiile…aici in Belgia de exemplu se oferă lacrimoare de 1 mai drept simbol de noroc si prosperitate. Aici se considera ca primăvara e doar din 21 Martie (calendaristic)…:)) deci mai am ceva de așteptat :)