Titlu: Elogiu mamei vitrege
Autor: Mario Vargas Llosa
Traducere: Alma Moldovan
Editura: Humanitas, 2005
Nr. pagini: 136
Preț: 8 lei în Anticariatul Socrate, Polus Center.
Citită în aprilie 2010
Nota: 9
Cartea lui Llosa este o carte care se poate citi într-o seară liniștită ce poate precede o noapte zbuciumată (sau cel puțin așa îmi place să cred). Aceasta deoarece este o carte erotică, da, este… dar erotică într-un fel care ar putea șoca, de fapt chiar o face, șochează, dar cu măiestrie.
Povestea prezentată este a unui soț înșelat de a doua nevastă chiar cu fiul său. Doar că acest foarte interesant fiu, Alfonso, se află chiar înainte de pubertate, deci e mic, atât de mic încât toate gândurile duc la un fel de pedofilie (dacă vrei poți să percepi așa). Povestea de “dragoste” este însă destul de, la limită, între o iubire maternă și una pur carnală, între dragostea unui fiu pentru mama sa vitregă și gândurile ascunse și suficient de meschine ale unui suflet pe care l-ai credea pur.
Evident cartea este foarte interesantă, vrei să ajungi la final destul de repede ca să vezi cum va afla tatăl de aceasta legătură “primejdioasă” și total nelalocul ei. Nu am putut să zic decât că Llosa e genial, are o imaginație “extremă”, totul devine artă în viziunea sa, chiar și incestul, chiar și găndurile necurate, chiar și gândurile necurmate la momentul oportun.
Recunosc faptul că unii ar putea fi oripilați de o astfel de poveste, dar sfatul meu e că trebuie trecută în palmaresul unui cititor pentru că e pur și simplu altceva :D