Mai există un soi de plăcere a scrisului care să mă ia pe sus, pe nepregătite: când ceva ajunge să mă impacteze suficient cât să mă facă să zic: “ok, știu că n-ai scris încă nici despre Cipru, nici despre aia și nici despre aialaltă, dar tre’ să scrii despre asta ACUM!”. Și se pare că acest efect tocmai l-a avut cea mai recentă escapadă (din nou) în Ungaria. N-am fi ajuns, dar cred că undeva prin genele lui Albert se plimbă ceva care îl tot cheamă în zonă. Și dacă nu sunt rădăcini maghiare, atunci clar are legătură cu apele (termale sau nu) pe care se cam bazează tot turismul din țara vecină (dar despre asta mai târziu). “Ziua mea cade în weekend, tot în Ungaria la piscine vreau!” ne zice Albert cam de jumătate de an. Și pentru că anul trecut am fost la Nyíregyháza, ne-am gândit să nu ne ducem tot acolo, deși Albert cred că ar fi preferat. Pe de altă parte, am fost și la Szeged și-am mai fost și la Debrecen, așa că după ce am stat cu harta în față și m-am uitat lung la distanțe scurte, i-am dat câștig de cauză “capitalei SPA” a Ungariei și anume Hajdúszoboszló (care este la 20 de minute cu mașina de Debrecen, iar la Debrecen să ajungi de două ori într-un an sună bine oricum, nu?).
Ce să faci la Debrecen de Revelion și Anul Nou
Finalizez acest articol chiar la sfârșit de ianuarie, în prima zi ce arată de iarnă și pe la Cluj. Ninge în sfârșit, timid și fără speranță, dar această zăpadă (dacă se va depune peste noapte) s-ar putea să fie tot ce vom avea pe aici în acest sezon. Chiar ne-am pierdut speranța că se va mai întâmpla în acest an. Dar spre bucuria celor mici, iată, poate până mâine vom reuși să ne și dăm cu lopata în parcul din apropiere. Tânjeam după o astfel de atmosferă de Crăciun sau măcar de Revelion, dar de mai bine de 6 ani nu s-a mai văzut zăpadă pe la noi în această perioadă. Anul trecut am petrecut începutul de an la Szeged și pe 1 ianuarie am stat la terasă într-un soare de 15 grade, demn de Sudul Italiei și nu de Câmpia Panonică. Și de data aceasta, am ales tot Ungaria pentru trecerea dintre ani și deși n-am avut parte de soare, cele aproape 10 grade din termometre n-au fost departe de o vreme de primăvară. Dar oricum, nu pentru iarnă mersesem noi acolo, deși cred că ar fi arătat drăguț. :)
Weekend la Nyíregyháza (Ungaria): un orășel croit perfect pentru familiile cu copii
Să scriu “la cald” este felul meu preferat de a scrie și totuși o fac atât de rar! Săptămâna aceasta am reușit cumva de nici nu-mi vine să cred, să scriu în fiecare seară câte puțin, despre weekendul trecut. Sper că voi scrie și despre Zakynthos sau Symi sau Brambura Park, Domeniul Regal Săvârșin sau altele care deja s-au cam “răcit”, dar îmi doresc să scriu până la urmă despre tot ce vreau să mai RĂMÂNĂ scris. Mi-am dat seama că cea mai mare utilitate a acestui blog (pentru mine) este fix asta: documentez amintirile noastre, experiențele trăite și detaliile ce nu vreau să le uităm. Iar dacă asta mai și ajută pe cineva să se organizeze să călătorească, ei bine, atunci my job is done here. Însă, azi va fi despre cea mai recentă, scurtă și haioasă escapadă, weekendul la Nyíregyháza, un oraș despre care nu cred că ați auzit prea multe (recunosc că nici eu), dar care merită vizitat mai ales de către familiile cu copii mereu dornici de bălăceala, distracție la tobogane și mari spre foarte mari iubitori de animale (mai mult curioși în direcția lor aș spune). Mâna sus cine a auzit de Sóstó Zoo sau de Aquarius Élményfürdő!
Ce sa faci la Szeged de Revelion și Anul Nou
S-a întâmplat o nouă călătorie “tradițională” de Anul Nou și am fost foarte bucuroasă că am planificat-o (chiar și cu jumătate de elan), având în vedere că pandemia, ce să vezi (?!) e tot aici. În anul 2021, făță de 2020, am fost mai curajoși, am reușit să călătorim în afara țării cu pandemia la braț fără să ne simțim îngrădiți și bineînțeles fără să ne îmbolnăvim. Ne-a trecut prin cap să ajungem la final de an la Viena, însă aproape o lună, capitala Austriei a fost sub restricții din cauze Covid, așa că n-am vrut să riscăm să ajungem într-un oraș aproape închis. Dar, cum vecinii maghiari au fost foarte relaxați (că ei toată pandemia au fost relaxați este altă discuție), iar noi urma să petrecem câteva zile după Crăciun la granița de vest, Szeged [“Orașul Soarelui”] ne-a intrat în cap. De avut îl aveam la inima, când în vara lui 2018 ne-am aventurat pe acolo cu un Albert mic în manduca lui și ne-a plăcut, ratând însă multe din cauze de bebeluș. Toate acestea au fost motive destul de serioase ca să ne întoarcem pentru un Revelion 2022 așa cum ne place nouă: pe drum!
21 de locuri din Cluj și din jurul lui perfecte pentru zile frumoase de toamnă, în natură
Toamna mă inspiră din ce în ce mai mult pe cum trec anii. Da, da, iubesc vara în continuare cu tot ce aduce ea, dar față de toamnă am sentimente tot mai plăcute de la an la an. O simt mai intens ca pe un anotimp în care trag linie și parcă o iau de la început, dar într-un sens molcom. Îmi place să-mi planific activități în casă sau pe lângă casă, activități care să ne încălzească sufletul la propriu și la figurat, care să ne aducă împreună și să ne sudeze în armonia casei, a orașului, a proximității. Cred că a contribuit mult și Albert la aceste sentimente, căci pare că ar avea un simt bun a tot ce semnifică toamna și o remarcă încă de la prima frunză căzută pe asfaltul scăldat de soare. Este adevărat și faptul că încă din prima toamnă petrecută împreună cu el ne-am plimbat prin parcuri, ne-am jucat cu frunze și-am cules castane, i-am arătat păduri ruginii și ne-am alergat peste covoare de frunze ce foșneau sub picioarele noastre, am făcut atmosferă de Halloween cu dovleci și tot ce trebuie, așa că este de înțeles pe undeva. Această este a cincea toamnă la Cluj, împreună cu el (dacă o socotim și pe prima în care era abia născut) și deja am făcut atât de multe lucruri specifice de toamnă și am descoperit atâtea locuri, că am pus de-o listă cu nu mai puțin de 21 de locații naturale din zonă, în care toamna arată de-a dreptul minunat…
7 locuri și lucruri de văzut și de făcut, pentru care ne tot întoarcem la Mediaș
Din seria atracțiilor fără o explicație exactă, azi mergem la Mediaș. Mergem prin poveste, altfel, ultima dată am mers vara trecută pentru a nu mai știu câta oară. De cazat, ne-am cazat o singură dată aici, la Hotel Traube (povestitu-v-am la acea vreme), însă de trecut și zăbovit, iată, s-a tot întâmplat, eu nescriind de fapt niciodată mai nimic despre orașul de pe Târnava Mare, care îmi place atât de mult, fără “un motiv anume, pur și simplu e!”
Transilvania road trip sau “Vara pandemiei noastre”
A fost primul an în care am anulat două vacanțe la mare. Și adevărul e că visam la marea albastră. Prima rezervare o făcusem pe la început de februarie și era pentru 6 nopți în Thassos de la 1 august. Urma să legăm acea vacanță în Grecia de un concert la București, dar cum îmi era evident că acel concert nu va mai avea loc din cauza pandemiei, aranjamentul nu mai putea fi realizat. Apoi, după ce lucrurile se liniștiseră cât de cât, iar România ajunsese printr-o minune, probabil, la sub 200 de infectări Sars-Cov 2 pe zi, ne-am făcut curaj să rezervăm un apartament superb pe malul mării, fix lângă Varna (Bulgaria), pentru 5 nopți, începând din 15 august. Dar nebunia a reînceput și recunosc că nu m-am simțit confortabil cu nimic ce avea legătură cu o vacanță peste hotare. Nu spun că cei care au ales să plece peste hotare au greșit, chiar deloc, mă bucuram de fiecare dată când vedeam poze în rețelele de socializare cu oameni cunoscuți la mare, dar nouă toată treaba cu pandemia ne-a tăiat cheful, așa că am anulat totul fără pierdere de bani, dar cu regret considerabil că nu ne vom lua porția de aerosoli în 2020. Pe de altă parte, ne-am gândit că marea va fi tot acolo și la anu’ sau când ne vom simți noi confortabil să călătorim așa cum ne dorim. Bun, însă totuși aveam amândoi o vacanță adevărată de 2 săptămâni și ne gândeam cam care ar fi alternativele… La noi la Marea Neagră nu intra în discuție, este departe pe șosele proaste și excesiv de aglomerat.