Câte locuri minunate sunt în România și cât de puțină lume știe de ele!! Scriam aici în primăvară despre un loc idilic din județul Alba și revin azi cu un loc de poveste de pe lângă Hunedoara, loc despre care nici eu n-am știut absolut nimic până în urmă cu două luni. Atunci, datorită emisiunii Turist acasă de la Digi24, am rămas gură cască la reportajul lor din grădina italiană de la Banpotoc. Inițial nici nu mă dezmeticisem la vederea a ceea ce părea să se numească I Giardini di Zoe (nume complet italian) și mi-a luat ceva până să realizez că este pe bune de la noi din țară. După ce am scotocit pe internet și m-am lămurit că nu e pe undeva prin Toscana (deși ai zice), am pus cap la cap câteva zile libere și mi-a dat că aș putea ajunge aici cândva pe la mijlocul lui Octombrie, ceea ce din start suna a cadou de ziua mea. Ceea ce s-a și întâmplat.
Am ajuns la Banpotoc, în Grădina lui Zoe, fix de ziua mea pentru că așa s-au aliniat astrele (haha), într-o splendidă zi de toamnă, cu 25 de grade și un soare ca din Toscana de la el de acasă. Păcat că eu eram cam răcită (ca de obicei toamna) și cam fără vlagă și chef de pozat, căci altfel ar fi fost de-a dreptul perfect, chiar dacă poznașul nostru alerga după toate tufișurile și numai în tihnă n-am vizitat grădina, dar face și asta parte din farmec.
Grădina de la Banpotoc se află undeva la 25 de minute cu mașina din Deva și este “opera” italianului Giovanni Salvatelli, originar din zona Anconei, cu o pasiune de o viață pentru grădinărit și o iubire de aproape două decenii pentru România și frumusețile ei. Aici, de 10 ani, domnul Salvatelli lucrează la această grădină pe care a dedicat-o nepoatei sale Zoe. Tot ce vedeți în grădină este gândit de el, după planuri proprii pe care le-a dezvoltat fără niciun ajutor specializat, ca din joacă. Vegetația este similară celei din zona Marche de fapt, de unde vine domnul Salvatelli, iar ceea ce par a fi celebri chiparoși toscani sunt de fapt ienuperi, asta pentru că la noi în țară chiparoșii nu supraviețuiesc datorită climei. Acest lucru abia acum l-am aflat, căci pentru mine toți arbustii de acest fel erau generic numiți chiparoși.
Probabil, un inginer peisagist ar fi înțeles mult mai bine ideea din spatele amenajării grădinii, noi turiștii doar ne minunam, savurăm și plecăm mai departe. Vizual grădina pare un mic paradis, motiv suficient ca oamenii să o îndrăgească din prima clipă, iar unii chiar să realizeze aici ședințe foto la evenimentele cele mai importante din viețile lor. Recunosc că mi-ar fi plăcut și mie o ședință foto aici la împlinirea frumoasei vârste de… 25 de ani :))
În spatele grădinii, se poate vedea și în imaginile de mai jos, se află perfect integrată în peisaj o vilă ce cu greu poate fi numită așa date fiind dimensiunile sale, însă este chiar locuința proprietarului, o casă obișnuită, deloc opulentă, care se numește Villa Vinci. Am văzut câteva imagini pe internet cu interiorul ei și arată extrem de cozy și reconfortant. Aici, în absența proprietarului, locuiește administratoarea grădinii împreună cu soțul ei, cei cărora li se datorează în acest moment bunul mers al lucrurilor de la Banpotoc și notorietatea micii grădini aristocrate din județul Hunedoara.
Singurul lucru care mi se pare că lipsește este un loc de unde să poți cumpăra o apă sau o cafea pe care să le savurezi în grădină, căci de oaze de relaxare în miros de flori, locul nu duce lipsă.
Utile:
- Grădina este deschisă sămbăta și duminica de la 9:00 – 18:00 și la cerere de luni până vineri
- Prețul este de 5 ron/adult în weekend sau 10 ron/adult la cerere în timpul săptămânii
- Pentru ședințe foto profesionale se percep taxe speciale în funcție de sezon și eveniment
- Din pepiniera grădinii pot fi achiziționate plante contra cost la prețuri foarte bune (asta dacă sunteți în gând cu amenajarea propriei grădini)
- Distanțe apropiate și foarte apropiate: din Deva 16 km, din Hunedoara 24 km, din Alba Iulia 70 km, din Sibiu 119 km, din Timisoara 162 km, din Cluj 169 km
- Dacă după vizitarea grădinii vi se face foame, mai mult ca sigur, la 6 km depărtare de Banpotoc, la Chimindia, se află Castelul Lupilor, o pensiune/restaurant cu mâncare delicioasă și atmosferă frumoasă, plus loc de joacă pentru copii și piscină pe timp de vară
- Cel mai mișto moment de vizitat grădina se zice că ar fi în iunie în sezonul de vârf al trandafirilor, deși recunosc că mie mi-a plăcut mult toamna și poate chiar și în noiembrie culorile frumoase vor persista, acum locul fiind mai verde decât mi-am închipuit
- Grădina asta mi-a redeschis pofta pentru Italia și poate nu neapărat pentru Toscana ci chiar pentru Marche, locul de baștină și de inspirație pentru Giovanni Salvatelli, sau poate doar o vacanță în Italia răsare iar în mintea și inima mea :)
3 comentarii
Frumos loc !
Uaaaa, cat de frumos este! Chiar zici ca ești în Toscana!