Cred că perioada Crăciunului e cea mai frumoasă perioadă din an

E din nou la modă să fii Grinch și să iei în derâdere tot ce ține de perioada Crăciunului, așa-i? În ultima vreme am dat peste o sumedenie de oamenii ce se încadrează în tiparul acesta. Nu întreb ca să judec aspru acest aspect, dar nici nu este o întrebare retorică. Știu că sunt mulți cei care nu sărbătoresc cu fast perioada asta, mulți pe care nu-i preocupă decorațiunile, cadourile sau mesele festive, destui care nu duc dorul sărbătorilor în familie (din motive de cele mai multe ori reale și dureroase), nu ascultă muzică de sezon și care în general nu fac chestii speciale pe principul “să fim mai buni măcar de Crăciun”, dar care nu-și bat joc de cei care se entuziasmează peste măsură. Mă refer la cei fără motive aparent serioase, la cei care cred că e foarte cool să fii Gică Contra în perioada asta… În fine, dar ca să echilibrăm balanța vin eu cu acest articol. Ba mai mult, cred că-mi voi face un obicei din a publica an de an un articol special de Crăciun winking

Bucuria (sau din contră, nepăsarea) cu care întâmpinăm sărbătorile își are rădăcinile în copilăria noastră, desigur, ca mai toate aspectele ce țin de moștenirea noastră emoțională. Nu cred că ai cum să fi trăit experiențe frumoase de sărbători, copil fiind, și mai apoi la maturitate să te transformi într-un fel de Grinch. Așa că, cel mai probabil cei cu o afinitate specială pentru sărbătoarea Crăciunului, cu siguranță că au trăit în copilăria lor Crăciunuri minunate. Nici nu cred că e obligatoriu care aceste Crăciunuri să fi fost trăite alături de părinți (cum s-ar putea crede). Poate că a fost mult mai frumos alături de bunici (mulți pot băga mâna în foc pentru asta), poate de prietenii aceia care mai apoi ți-au rămas alături o viață, poate chiar de alți oameni cu sau fără legături de sânge între ei, dar cert este că aceștia toți au creat împreună sentimentul de familie, de liniște, de iubire, de cald și de bine.

Familia în primul rând, așa cum reiese deja destul de bine din paragraful anterior devine cumva foarte importantă în ecuația sărbătorilor de iarnă. Familia poate înseamna mai mult decât mama, tata și copiii, deși bine ar fi să însemne și asta. Un Crăciun în familie este tot ce ne putem dori, dacă familia nu este una disfuncțională și dacă asta ne aduce bucurie. Dar cred că ideea centrală a Crăciunului (în afară de aspectul religios) este să fim împreună cu cei pe care îi iubim și ne iubesc măcar într-o anumită perioadă din an. Să fim acolo unii pentru ceilalți măcar din când în când, dacă nu poate exista cazul ideal și anume să fim împreună tot timpul. Bradul e important numai dacă îl împodobim împreună. Mesele sunt bune numai dacă suntem toți la masă. Cadourile sunt de excepție numai dacă sunt făcute cu dragoste. Dacă vreți, Crăciunul este poate doar un moment bun să ne consolidăm edificiul afectiv pe care îl construim zilnic și o nouă șansă să ne reconectăm cu cei dragi. Și numai pentru asta DA, Crăciunul e cea mai frumoasă sărbătoare.

Generozitatea, chiar dacă toată lumea dă cu acest clișeu de pământ, îi face de fapt pe oameni, Oameni. Sigur că sunt și eu de părere că nu trebuie să fim buni doar de Crăciun și de Paște, că bunătatea nu vine odată cu apropierea Crăciunului și dispare la două zile după, că ea e ceva ce există sau nu există în noi dintotdeauna și pentru totdeauna. DAR, subliniez, Crăciunul poate fi o oportunitate să ne îndreptăm ochii spre zona mai puțin solară a vieții. Nimeni nu face asta tot timpul, oricât de buni samariteni vrem să părem, așa că da, e nevoie de anumite momente care să ne îmblânzească, iar dacă Crăciunul nu o face, nimic nu o mai face. Sunt PRO ideii “buni de Crăciun”, doar că poate nu m-aș exprima așa ci aș zice mai repede ceva de genul: “să răspândim bunătate de Crăciun și mai mult decât în restul anului”.

Darurile despre care am scris cu ceva ani în urmă mi se par indispensabile și o reală bucurie. Unul din cele mai importante aspecte când vine vorba de făcut cadouri mai ales de Crăciun este felul în care dăruim. Căutarea cadoului ne face mai atenți la cei de lângă noi și la dorințele lor. Unii fac un adevărat plan, caută să găsească ceva care să surprindă maxim persoana care ar urma să-l primească, ceva ce poate persoana respectivă nu și-ar fi cumpărat niciodată, ceva ce nu are neapărat nevoie, dar ceva ce i-ar putea bucura sufletul dacă ar primi. Sunt convinsă că nu valoarea dată de bani este cea care face un cadou valoros, ci valoarea dată de gest, de moment, de loc, de persoană. Cred cu tărie că un cadou înseamnă înainte de toate dăruirea unui sentiment și mai apoi dăruirea a ceva palpabil.

Atmosfera de sărbătoare care cuprinde toate orașele în luna decembrie mi e pare deosebită. Citeam zilele trecute că cineva susținea sus și tare că nu va călca în niciun Târg de Crăciun și că tot ce se întâmplă în astfel de locuri i se pare deprimant și de post gust. Nu putem discuta la nesfârșit preferințe cuiva și nici n-ar trebuie să ne intereseze, dar pe mine generalizările astea mă omoară. Atmosfera creată în orașele și casele îmbrăcate de sărbătoare îmi aduce aminte de filmele pe care le vedeam cu ai mei imediat după ’90 (da, în mare parte filme americane). Este o atmosferă la care tânjeam atunci pentru că noi nu aveam obiceiul să ne împodobim orașele și casele ci făceam maxim un brad multicolor ce trona două săptămâni (dacă nu se scutura) în mijloc de sufragerie. Acum știm și noi cum se face și o facem destul de bine, ne străduim și uneori ne iese peste așteptări. N-aș mai renunța la a-mi îmbrăca de sărbătoare locuința și tot ce mă înconjoară în această perioadă. Târgurile de Crăciun le vizitez nu neapărat pentru ce se vinde acolo ci pentru cât de mișto mă simt înconjurată de oameni veseli, de copiii gălăgioși care cred că-l găsesc acolo pe Moșul cel adevărat și pentru acel sentiment de fericire care planează parcă întreaga perioadă în orașe, căci în rest plin de fețe triste peste tot și peste toate sad

Călătoriile din timpul sărbătorilor de iarnă sunt și ele foarte sus în lista de lucruri ce-mi par că ar contribui la farmecul perioadei. Fie că mergem la Târgurile de Crăciun din afara țării (Budapesta, Viena, Praga ca să le menționez doar pe cele mai apropiate și mai accesibile nouă), fie că în această perioadă ne căutăm vacanța la ski sau mergem chiar de Crăciun în zonele în care tradițiile n-au murit. Forfota călătoritului de sărbători îmi pare faină pe undeva. Recunosc, noi o adoptăm mai mult de Anul Nou decât de Crăciun, dar știu că sunt mulți cei care nici de Crăciun nu stau acasă, își iau familia și o pornesc cu mult entuziasm la drum. În acest caz le urez Sărbători fericite în deplasare!

Muzica & Cărțile & Filmele de sezon fac parte clar din magia asta mult îndrăgită sau după caz hulită a perioadei. Acum să nu credeți că mă refer numai la Colindele lui Hrușcă, la Colindul de Crăciun al lui Dickens sau la celebrul Home Alone. Sunt mult mai multe cărți, filme sau albume de sezon care merită citite, ascultate sau vizionate. La capitolul filme am lăsat aici o listă în urmă cu ceva ani și mă tot bate gândul să construiesc liste și pentru cărți și muzică. Până una-alta anul acesta mă delectez cu Un băiat numit Crăciun a lui Matt Haig, o carte pe care am reușit să pun mâna în sfârșit și Crăciun la New York de care vă ziceam pe Instagram, dar și cu albumele de Crăciun ale lui Neil Diamond, Celine Dion, Andrea Bocelli și desigur favoriții mei Frank Sinatra și Josh Groban winking Musai de menționat și evenimentele/spectacolele dedicate Crăciunului, care sunt tot mai numeroase și le vânez de ceva ani, dar dacă nu ești pe fază la puține mai găsești bilete accesibile. Nu știu cum, dar anul acesta am primit liber cum ar veni și am reușit să ajung la Frank Sinatra Christmas Show un program minunat susținut în Cluj de Gabriel Farkas and His Band (acest band din Ungaria a mai susținut concerte în România și dacă auziți de ei vă recomand să mergeți să-i ascultați, unde mai pui că Gabriel Farkas va susține pe scenă și un adevărat curs de Istorie a muzicii între piesele interpretate magistral).

Vă ziceam în introducere că poate îmi voi face un obicei din a publica an de an un articol special de Crăciun, dar răscolind puțin blogul în timp ce scriam de zor la acest articol am tras concluzia că acest obicei deja există, doar că nu era grupat sub un singur nume. Așa că de anul acesta avem etichetă nouă: Magia Crăciunului. Dar până vor ajunge acolo toate articole dedicate vă pot recomanda următoarele povești festive și vă doresc din toată inima: Sărbători Fericite!

You may also like

2 comentarii

  1. GICA CONTRA a existat dintotdeauna, numai ca dupa ce ai un copil il observi mult mai bine si mai des si devine mai enervant happy. Sunt sigura ca ai observat si tu ca nimic nu mai e bun in forma lui naturala( laptele-lapte nu e bun, trebuie adaugate vitamine, etc), orice banalitate este transformata in ceva wawww, copii vor fi traumatizati cand vor afla ca Mos Craciun nu exista si altele. Sarbatori fericite sa avem, noi astia care ni le dorim!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.