Eurotrip 2015: Praga mea de la A la Z (II)

În articolul trecut, despre Eurotrip-ul din vara lui 2015 începusem călătoria la Praga, după lungi momente de nesiguranță în ceea ce privește abordarea articolului. Am vrut, însă, chiar și cu întârziere mare, să-mi scriu impresiile din acest oraș, pe care abia am așteptat să-l vizitez. Azi ne mutăm în partea inferioară a alfabetului și continuăm călătoria până la capăt…

N-am reușit să văd în Praga tot ce îmi propusesem, deși la început mi-a părut că într-o săptămână ar fi timp berechet pentru toate. Și o fi, dacă îți dai duhul în teren, ceea ce mie nu prea mi-a venit să fac în frumusețe de oraș. Așa că au rămas destule de făcut pentru o călătorie viitoare, dacă va fi să fie. Dacă nu, mă pot declara oricum mulțumită de tot ce mi-a oferit aproape pe tavă, capitala Boemiei și a Cehiei.

Mergem mai departe în călătoria noastră alfabetică și prima oprire va fi în cel mai vechi și mai elegant loc al Pragăi:

Malá Strana sau Orașul Mic este cartierul fostei comunități nemțești de la Praga, locul în care se află cea mai impunătoare așezare barocă din capitala Cehiei, Palatul lui Albrecht von Wallenstein. Este un cartier cochet, cu vile elegante și străzi cu mini castele desprinse din basme. Da, Praga dă acest efect de basm chiar și într-o zi ploioasă… Aici se află și Turnul Petrin, pe care din păcate eu nu l-am admirat decât de la distanță, dar voi să nu faceți ca mine.

Nové Město sau Orașul Nou se spune că este astăzi adevăratul centru al capitalei cehe. După aglomerația de evenimente care au loc acolo și după multiplele artere comerciale, ai zice că așa este pe bune. Totuși, îmi place să cred că adevăratul centru este Centrul Vechi, iar turiștii par să fie de acord cu mine. Reperul Orașului Nou este Piata Wenceslas, dar despre ea, puțin mai jos.

Oamenii în Praga mi-au părut destul de calzi și de relaxați. Mă așteptam să fie așa într-un fel, adică să semene cu românii măcar la ospitalitate, dar îi întrece prin boemul lor, iar asemănările se opresc aici. Un barometru al relaxării sunt pentru mine cafenelele, atâta timp când ele sunt așa de pline încât, zile la rând nu găsești loc să arunci un ac, nu poți avea de-a face decât cu o societate destul de destinsă atât la nivel individual cât și financiar vorbind. Cât despre alte fețe ale cehilor în general, nu-s în măsură să discut. Mai pot spune doar că peste 60% s-au declarat atei la ultimul recensământ și nu prea cred în instituția căsătoriei, ceea ce mulți români sunt sigură că ar găsi inacceptabil…

Podul Carol este alt simbol al orașului și unul din cele mai celebre poduri din Europa. Crăpată în două de Vltava, Praga avea nevoie de o splendoare de pod cum este Podul Carol ca să unească malurile sale pline de comori. Capetele sale, turnuri în toată regula, doua situate în Malá Strana și unul în Staré Město, pot fi “escaladate” pentru cele mai frumoase panorame din oraș. Îmi amintesc că mi-am permis să fac o glumă cu tipul care ne controla biletele în unul din turnuri, dar din păcate nu părea să o fi gustat (too bad for him). Eram așa de în largul meu prin Praga că m-am trezit vorbind :)) Citeam pe undeva că turnul din Orașul Vechi se zice că ar fi cea mai frumoasă clădire civilă în stil gotic din lume. Oricum, întreaga construcție este deosebit de frumoasă (și de aglomerată), iar statuile imense care o împodobesc îi sporesc măreția. Noaptea târziu ar exista posibilitatea de a vedea podul aproape gol, iar diferența față de forfota din timpul zilei este colosală. M-am gândit așa, că dacă aș face un top al locurilor potrivite pentru cereri în căsătorie (și poate chiar am să fac cândva), Karluv most noaptea, ar prinde lejer un Top 3 ;) Apropo, dacă ajungeți pe pod nu uitați să vă puneți o dorință cu mâna pe crucea preotului Ioan Nepomuck, duhovnicul reginei, care, pentru că nu a divulgat secretele acesteia, se spune că a fost aruncat în apele învolburate ale Vltavei, chiar din acel loc! Dorința se împlinește garantat, cum altfel!?!

Românii la Praga. Am întâlnit doi români stabiliți la Praga de ceva vreme și a fost foarte interesantă întâlnirea. O româncă din Transilvania (din Mediaș, mai exact) care părea foarte acomodată în capitala Cehiei, ne-a spus că limba i se pare foarte frumoasă acum, după ce s-a învățat să o asculte, dar nu o poate vorbi încă. Era îndrăgostită de Praga, dar a recunoscut că o preferă iarna, chiar dacă frigul este mult diferit de frigul din România. E bine să te întâlnești cu cineva de-al locului, dacă nu era ea, probabil n-am fi luat masa pe o terasă la înălțime, de unde puteam vedea centrul vechi la înserare. Am mai întâlnit un tip de la Pitești sau Ploiești, nu mai rețin exact. El părea mai puțin adaptat pe acolo, am avut în permanență senzația că s-ar întoarce în România oricând, dar nu încă :) Rețin că spunea că îl deranjază faptul că în comunitatea cehă ideea de familie este departe de cea în care am fost noi crescuți în România, adică familia nu pare a fi ceva foarte important, din acest motiv foarte multe cupluri cu copii deja preferă un alt fel de parteneriat decât căsătoria. Mi-a plăcut că am putut observa alte puncte de vedere referitoare la țara pe care o vizitam și m-a încântat peste măsură întâlnirea cu cei doi români stabiliți la Praga.

Staré Město este de fapt Orasul Vechi, situat între Piața Wenceslas și celebrul Pod Carol. Este cel mai aglomeat loc din Praga, plin de alei înguste și pitorești ce șerpuiesc printre construcții fantastice, ce par a fi decorul unui film, mai repede decât străzile obișnuite ale unei metropole. În Piata centrală (istorică) de aici se afla faimosul Ceas Astronomic și Turnul Vechii Primarii de unde se obține cea mai spectaculoasă panoramă asupra centrului vechi al Pragăi. Deosebit de plin de oameni și de efervescent ca un pahar cu aspirine, acest centru surprinde adevărul despre tot ce ai crezut și vei crede despre Praga, iar asta, ASTA îl face memorabil.

Turnurile pragheze au făcut ca Praga să se mai numească Orașului celor o mie de turnuri, nu? Adevărul este că există extrem de multe locuri de unde se poate vedea Praga de la înălțime și nu e om care să ajungă la Praga și să nu-și dorească să urce măcar câteva turnuri ca să surprindă măcar câteva panorame extraordinare. Foarte greu îmi este să vă spun care panoramă mi-a plăcut cel mai mult, poate că sunt atât de diferite că merită să le urci pe toate în căutarea senzaționalului orizont praghez.

Umbrela mi-a fost cel mai bun prieten și aliat două zile prin Praga, două zile în care a plouat așa de tare că a trebuit să-mi cumpăr câte ceva ca să-mi completez garderoba mult prea de caniculă. Cine s-a așteptat ca în mijloc de august, după toată canicula din România, Ungaria, Austria sau Germania să ne prindă așa o vreme la Praga? Dar, asta e! Din acest motiv umbrela mea cu fluturi mov, cumpărată de la Londra, e mare vedetă în albumul cu poze de la Praga. Daaa, în sfârșit am reușit să organizez albumul acela!!

Viata de noapte la Praga e puțin altfel decât să zicem este la Paris sau la Londra. Adică este cu mult mai liniștită. Cred că mi s-a părut chiar mai liniștită decât la București. Acum este drept că n-am luat-o prin cluburi, dar ne-am plimbat prin oraș până după miezul nopții și Praga mi s-a părut mai degrabă romantică și lină cu lumina stinsă, decât vibrantă și zgomotoasă. Nu neg că mie mi-a căzut la inimă mai bine așa…

Wenceslas Square este una dintre principalele piețe ale orașului și cel mai important centru cultural și de afaceri din Praga. Multe evenimente istorice au avut loc acolo și din acest motiv a devenit un decor tradițional pentru demonstrații, sărbători și alte adunări publice. Piata este numită după Sântul Wenceslas, patron al Boemiei. Este o parte a centrului istoric al orașului, însă, deși nu-i voi putea nega frumusețea, mie personal, ceva din ea mi-a adus aminte de comunism și de vremurile mai puțin boeme ale Cehiei…

eXperiențe pur turistice. Măi, n-ai cum fi la Praga și să n-ai parte și din astea, cum ar fi: înghesuiala de-a dreptul hilară de sub Ceasul astronomic, sau fotografiatul cu absolut tot pe ce scrie Kafka, chiar dacă n-ai citit nimic de el, ori celebra poză (selfie dacă se poate) de pe Pod cu Castelul și Catedrala în spate. Oricât ai zice că ești călător și nu turist, astea o să le faci la Praga de câteva ori… pe zi. Și da, o să-ți iei o cană din plev pe care scrie Praga (noi ne-am luat o pocală să știm o treabă) :)

vYsehrad mi-a părut a fi cel mai dark loc din Praga, cumva în Praga, dar cumva în afara ei, acolo unde Vltava se curbează cel mai frumos de zici că-i pune cineva corset. Mi-a plăcut la nebunie, împreună cu cimitirul ce servește ca loc de veci pentru cele mai strălucite minți ale Cehiei. Dacă îmi e permis, cred că-i cel mai fain cimitir pe care l-am văzut până acum. Nu mare, nu așa de celebru ca suratele lui pariziene, să zicem, dar îți dă exact acel sentiment pe care trebuie să-l dea un cimitir: apăsare și reculegere. Dacă mergeți într-o după amiază fără soare, efectul este garantat.

Zece alte lucruri ce n-au mai încăput în Alfabet:

1. Praga e frumoasă vara! Nu zic că nu o arăta mișto iarna cu Târgul ei de Crăciun cu tot, dar cu frigul de care se vorbește… rămân la părerea că a fost bine că am văzut-o pentru început într-un sezon mai cald.
2. Praga este fix genul acela de oraș, nu metropolă scânteietoare, nu Paris sau ceva de genul, dar atât de populară și de elegantă că poate fi comparată cu el, ceea ce e mult pentru un oraș de mărimea ei.
3. Praga te face mai boem decât ai fost vreodată, asta în cazul în care ai fost, căci dacă nu, are capacitatea să te transforme dacă o lași ;)
4. Praga e plină de turiști, dar și de cehi ce-și văd liniștiți de viață, însă e o provocare să recunoști cehii în marea de turiști încântați.
5. Praga te face să te simți acasă și să nu te simți singur deloc, căci se deschide în calea ta de parcă ți-ar recunoaște pașii.
6. Praga e de văzut, revăzut și rerevăzut, nu pentru că n-ai putea vedea mult de la bun început, dar de la bun început știi că trebuie să te întorci ca să aprofundezi.
7. Praga e… aproape. O capitală la fel de frumoasă și de aproape de România (pe șosea) nu mai este. Dacă nu mă credeți trebuie să încercați un circuit care să includă și Praga cât mai repede. Vă spune una care a așteptat excursia asta vreo 7 ani :D
8. Praga e mai accesibilă ca foarte multe alte orașe europene cu care ai putea să o compari, numai că e mult mai frumoasă :)
9. Praga e fix în centrul Europei și Vltava aia e ca o aotră ce cară sângele din inima Europei bătrâne, dar nemuritoare.
10. Praga, pentru mine, va fi mereu sentimentul acela plin dintr-o seară ploioasă, dintr-un hotelul de la periferie, în holul căruia am mâncat pizza și-am băut bere neagră, în seara în care ne-am întors frânți de la Dresda și am făcut planul: “cum să ne bucurăm de orașul ăsta în atât de puține zile?” :)