Am povestit săptămâna trecută despre concursul lansat de libraria online Libris.ro și de entuziasmul ce m-a cuprins aflând de premiile minunate ce le pune la bătaie. Așa că azi a venit rândul răspunsului, practic acesta este articolul participant la concurs, pentru care chiar vă rog să-mi lăsați comentarii, căci discuțiile frumoase de la articole vor fi luate în considerare la jurizare. Și voi puteți participa și vorbi despre cărți, despre cărțile online pe care vi le cumpărați și nu în ultimă instanță despre motivele pentru care citiți. Sunt curioasă de fiecare motiv în parte, nu uitați că poate unul din motivele voastre va motiva pe cineva să se apuce de citit și ce poate fi mai frumos pentru un cititor, decât să-i inspire pe alții să aleagă cărțile înaintea oricărui alt hobby?!
De ce citesc?
Până și mama m-a întrebat la un moment dat și să fiu sinceră m-a pus în încurcătură. Asta pentru că nu m-a întrebat în liceu sau în facultate ci acum recent. Nu era o critică, Doamne Ferește, dar era, ca să zicem așa, o curiozitate. Poate pentru că deja mă îndrept spre vârsta la care s-ar putea ca societatea să vrea alte lucruri de la mine în afară de stat cu nasul în cărți. Nu că nu m-ar fi cizelat cărțile în direcția în care să-mi vină să râd când “treburile astea sociale” își bagă nasul în lecturile mele, dar așa ca și fapt divers, trebuie să fie stranie remarca unei vecine de la Ineu, care mi-a zis odată: “eu de câte ori te văd, tu ori scrii ori citești!” :)
Acestea fiind spuse, mai jos o să înșir 10 motive pentru care lectura a făcut, face și va face parte din viața mea până la final. E una din acele iubiri, care dacă nu sunt eterne, nu înseamă nimic (o spun și o aplic cu diferite ocazii).
1. Citesc pentru a uita ce vreau să uit și să găsesc ce vreau să aflu. Au fost câteva momente în viața mea, unele timpurii, când cred că o carte a făcut diferența dintre a plânge sau a zâmbi cu gura până la urechi. Puteam plânge din cauza realității, dar totuși zâmbeam din cauza unei povești. Cred că au fost câteva povești care m-au iubit dincolo de iubirea mea pentru ele și mi-au făcut perioade din viață mai suportabile, m-au făcut să uit tristeți și să găsesc bucurii. Și le voi fi veșnic îndatorată pentru asta.
2. Citesc pentru a călători departe atunci când totul mă ține pe loc. Primele mele călătorii le-am făcut cu ajutorul cărților și cred că, dacă e să o judec așa, nu m-am oprit niciodată din a călători, ba chiar am ajuns prin locuri în care fizic s-ar putea să nu ajung niciodată (dar cine știe?) :) În continuare aleg cu precădere cărți care mă duc departe, dar pe care le pot citi de sub o pătură groasă și cu un ceai în față. E minunat! Unul din modurile preferate de călătorie! O listă inspirațională cu astfel de cărți găsiți aici.
3. Citesc pentru că l-am văzut pe tatăl meu citind. Nu știu câtă nevoie de explicație este aici, dar cert este că l-am văzut. Lua o carte sub braț, se așeza la masă și citea, îmi zicea că așa își omoară uneori timpul… În plus îndemnurile lui de părinte “clasic” nu au fost niciodată “treci și fă-ți temele! sau n-ai lecții de învățat?”” ci erau de genul “te plictisești? ia o carte și citește, orice vrei tu!”. Cartea lui preferată încă mă așteaptă și știu că mă așteaptă cu un motiv bun, de aceea nu a răsărit în mine dorința arzătoare de a o fi citit deja.
4. Citesc pentru că este cel mai bun mod în care pot trăi mai multe vieți fără să o părăsesc definitiv pe a mea. Când vreau să fiu Regină/Prințesă/Sirenă/Detectiv etc pot. La fel de bine pot fi și un explorator la Polul Nord sau la fel de bine pot fi un alpinist ce se cațără a șaptea oară pe Himalaya. Pot fi și un câine dacă vreau, sau un șoricel pasionat de lectură. Pot fi un ursuleț de plus sau însăși Grace Kelly. Pot fi Regele Mihai sau pot Edith Piaff. Pot cânta ca și Celine Dion și juca tenis ca Andre Agassi. Pot fi cine am eu chef. De exemplu zilele astea sunt Vincent Van Gogh. Beat this!
5. Citesc pentru că așa am simțit că pot să cresc. Și nu pentru că mi-au spus-o alții ci pentru că am descoperit-o eu. După fiecare carte sunt alta. Poate mai bună sau poate mai rea. Poate în răfuială cu un personaj din cauză că i-am descoperit corespondentul în lumea reală, poate îndrăgostită de un Mister Darcy din zilele noastre (metaforic, altfel sunt o fata serioasă, doar știți) :P Mai presus de toate, însă, sunt alta în sens de “am evoluat”, fiecare carte mi-a adus ceva nou, ceva interesant, ceva care mi-a dat de gândit, ceva ce m-a făcut mai curioasă și, hai să nu ne tot ascundem, mai deșteaptă. Cine nu-și dorește asta? Cu cine nu-și dorește asta n-am ce discuta (la propriu și la figurat).
6. Citesc pentru că niciodată nu mă pot sătura de povești. Îmi vine să zâmbesc, dar unele povești sunt nemuritoare în sensul în care nu le pot uita niciodată și sper să găsesc mereu și mereu altele, mai noi, mai bune, mai acaparante, mai intrigante, mai de neuitat. Și partea bună este că mereu vor exista astfel de povesti, mereu povești mai vechi sau mai noi mă vor încânta peste măsură. Mereu poveștile mă vor căuta pentru că ele știu cât de mult îm place să le lucrez firul în mintea mea.
7. Citesc pentru că unele cărți îmi cad în mâini exact atunci când caut răspunsuri. Și cum mai rămân eu perplexă atunci! Cum las jos cartea din fața ochilor și privesc la tavan sau la cerul de deasupra mea și îmi spun: ” deci ăsta era răspunsul meu, asta trebuia să învăț, asta trebuia să aflu și uite cum tocmai acum când aveam nevoie de el a venit prin cartea asta!!” Nu mă aștept să mă înțeleagă toată lumea, dar simt că sunt câțiva care vor înțelege perfect.
8. Citesc pentru că îmi doresc ca într-o zi copilul meu să citească urmându-mi exemplul. Iar eu chiar să pot să-i ghidez până la un punct lecturile. Nu există sarcină mai grea decât să ghidezi un începător în ale lecturii, dar nici sarcină mai frumoasă. Mă văd stând în fața bibliotecii peste 10 ani și alegând câteva cărți în funcție de cum va crește el și în funcție de ce pasiuni va avea. Mă pregătesc psihic și pentru cazul în care vrea la raftul cu romane S.F. și chiar dacă atunci mă voi retrage, nu voi fi necăjită, ci încântată că putem citi cot la cot, chiar dacă nu va semăna complet în pasiuni cu mine, măcar voi ști cu cine seamănă :) Va fi interesant oricum, să citim împreună.
9. Citesc pentru că îmi dă o stare de bine ideea că mai sunt atât de multe povești care mă așteaptă. Nu știu cum sunteți voi, dar pe mine mă liniștește și mă energizează în același fel, faptul că știu că mai sunt atâtea cărți frumoase de citit. Parcă am o garanție undeva, că niciodată în viața asta nu voi ajunge să mă plictisesc. Adică e ceva de neconceput, cum să te plictisești când ai mii de povești de descoperit, sute de vieți de trăit, milioane de personaje de cunoscut? Cred că îmi dați dreptate, dacă vă spun că un om care are cărți nu va putea fi singur niciodată, nici să vrea :)
10. Citesc pentru că “în fiecare carte pe care o citesc încerc să descopăr țelul care ar putea da vieții mele un nou sens”. Sunt sub influneța puternică a lui Irving Stone acum, dar uite cum am primit un răspuns la al zecelea motiv pentru care citesc. Da, în definitv multe se rezumă la asta. O carte îți poate schimba cursul vieții, o poveste te poate trezi dintr-o somnolență bolnăvicioasă și nu în ultimul rând, o carte îți poate tăia craca de sub picioare, ca să-ți aducă aminte că ai aripi și poți zbura…
48 comentarii
Cred ca sunt zeci de motive pentru care merita sa citim si sa nu renuntam niciodata la asta! Mi-a placut motivul nr. 3 si cred ca putem fi un bun exemplu si noi pentru copiii nostri, asa cum ai subliniat intr-un alt motiv.
Cu siguranță sunt mult mai mult de 10 motive, acestea mi-au venit acum când am scris… poate dacă aș scrie săptămâna viitoare, aș găsi alte 10 :) Dar oricum, mă bucur că am putut să le dau glas acestora :*
Eu citesc pentru ca să nu uit limbile pe care le-am învăţat de-a lungul vieţii, incepând cu limba maternă.
Mi se pare un motiv minunat :) Mai ales atunci când ești plecat din țara ta și din limba ta, când vorbești în diverse împrejurări alte limbi, să citești în limba în care ai spus pentru prima dată “mama” mi se pare extraordinar și fundamental pentru a nu uita NIMIC :*
Credeam ca sunt singura dar si eu citesc de multe ori din acelasi motiv. ma bucur sa va ca sunt persoane care privesc lectura ca pe un mod de a-ti mentine active limbile cunoscute.
Mai nou, am început să scriu, tot ca să rămân aproape de toate ale mele. Când lucrezi şi gândeşti în alte limbi, rişti să faci confuzii atunci când te exprimi în limba maternă.
ca bine zici
Ma regasesc in toate motivele de mai sus. Ador sa citesc! As mai adauga un motiv: citesc pe tren/microbuz, preferand sa citesc in detrimentul statului pe net :) Parca lectura e si mai frumoasa insotita de un peisaj pe masura :D Am o curiozitate: care e cartea preferata a tatalui tau?
Așa este, lectura este mai savuroasă citită într-un peisaj pe măsură :) În ultimii 5 ani, însă, am cam renunțat la tren sau autobuz, pentru că ne-am luat mașină și conduc doar eu :D De la volan citești mai greu :)) Dar tot zic să îmi iau niște audio books pentru drumurile mai lungi :P
Da, cartea tatei este “Cu caiacele pe Nil” – Andre Davy ;)
eu n-am masina, n-am carnet, deci mi-e mai usor :) O sa retin cartea, multumesc ;)
Cu mare drag :*
Nu pot spune ca sunt la fel de pasionata de lectura ca tine (am observat cat de tare o iubesti!) insa da, clar si mie imi place sa citesc. Am citit dintotdeauna, mai mult sau mai putin, in functie de timp, de stare, de perioada prin care am trecut. Acum, cand am mai putine carti la dipozitie, am pofta sa citesc mai mult. Ca sa vezi :))!
Sunt de acord cu toate motivele insiruite de tine mai sus, in special cu motivul nr. 5. Da, cartile te ajuta sa evoluezi, categoric. Fiecare iti aduce ceva nou si da, cu fiecare dintre ele, devii mai destept.
Păi e ceva normal să vrei să citeșți mai mult când ai la dispoziție mai puține cărți, căci și eu dacă plec undeva cu o singură carte la mine, sigur o termin de citit și apoi dau din gură pe la colțuri că nu mi-am luat două cărți :)) Dacă îmi iau 3, s-ar putea să nu termin niciuna din ele :))
si eu sunt de acord cu motivele insiruite de tine dar cel mai mult ma regasesc in 7 si asta pentru ca de multe ori abandonez o carte pentru ca nu simt ca e timpul ei si cand ma astept mai putin, simt nevoia sa o reiau…dintr-un motiv necunoscut, cred eu. O citesc si realizez faptul ca nu as fi putut niciodata sa o inteleg la adevarata ei valoare daca as fi citit-o mai devreme sau mai tarziu. Cred ca fiecare carte ne pica in maini intr-un moment, sta comfortabil in biblioteca noastra zile, luni, ani…si cand e timpul ei..va fi luata si citita. Nu mai devreme, nici mai tarziu…ci la moemntul potrivit pentru a fi savurata ca un pahar de apa rece pe o zi torida. Cred ca fiecare carte merita asta. De aceea nu ma oblig niciodata sa citesc o carte daca nu ma atrage…o aman mai bine spus. stiu ca odata si odata ii va veni vremea si voi sti sa o apreciez. poate in microbuz…poate in tren…poate in gradina la bunici…sau poate in avion spre o destinatie exotica…si da, a sti ca nu te vei plictisi niciodata pentru ca mereu te va astepta biblioteca intesata de povesti care mai de care mai captivante…e ca si cum ai avea de trait vesnic. daca nu vietile tale, macar pe ale altora. fara indoiala, fiecare carte citita isi va lasa amprenta asupra noastra si ne va completa. lectura placuta in continuare si am si eu o intrebare…daca peste ani de zile, fiica ta ar scrie articolul…despre ce carte ar vorbi ca fiind a ta?
Nu știu cum ar fi peste ani când ar scrie fiica mea sau fiul meu, se mai modifică preferințele… acum n-aș putea să-ți spun, uite asta este cartea mea preferată :D
Nu am analizat niciodata atat de costient rational motivele pentru ca citesc. Poate fiindca mi se pare o activitate la fel de bazala ca si mancatul sau sexul. Asadar n-am stat sa ma gandesc daca exista si alte motive. Eu citesc fiindca respir si o fac fiindca am de satisfacut o necesitate bazala comparabila cu setea. E ca si cum ai incerca sa rationalizezi dorinta sexuala. Poti scrie tratate intregi despre ambele si, in final, totul se rezuma la faptul ca simti dorinta si te face sa te simti bine. Foarte-foarte similare activitati.
Altfel, succes la concurs, am vazut ca multa lume participa! Si inca o chestie, sper sa nu te superi, eu am citit regulile si au zis ca o parte din punctaj e acordata in functie de corectitudinea textului. Eu am numarat cel putin 3 greseli la prima lectura. De typing, nu gramaticale. Nu stiu daca se pun, dar ca sa mergi la sigur poate e mai bine sa le corectezi.
Ei, cum să mă supăr? Unde zici că sunt greșelile alea? Naiba să le ia, mereu tastez aiurea și dacă citesc de 10 ori articolul tot nu le văd, că îl citesc din cap de fapt :))
Karma! :D Ziceam de greselile tale asa ca am gresit si eu :P. Nah! :)))
Da’ eu n-am nimic de pierdut cu exceptia credibilitatii :P
Stai că eu nici pe ale tale nu le-am descoperit :)) Poate ar trebui să merg la un consult oftalmologic :))
Minunat, Bianca, tare frumos ce-ai scris tu aici, iar motivul 7 ţi-l înţeleg atât de bine… :) Eu nu mi-aş putea imagina viaţa mea fără cărţi… Eu merg şi acum la bibliotecă şi împrumut cărţi, cred că am rămas cu obiceiul ăsta de pe vremea când nu se găseau cărţi, dar sincer îmi place să mă plimb printre rânduri şi să simt acel miros al miilor de cărţi ce aşteaptă să fie descoperite… Spune şi tu! :) Mi-e drag cuvântul şi, la urma urmei, nu cred că poţi să scrii, dacă nu citeşti.
Da, vorba ta, cine s-ar putea sătura vreodată de unele poveşti?
A clar… cititul și scrisul sunt într-o strânsă legătură :) Cine nu citește, nu este capabil să lege două fraze bune :(
Ce frumos, Bia, este unul din articolele mele preferate de pe blogul tau.
Serios? Mulțumesc mult de tot! :*
Da, chiar serios :)
Ma bucur ca te-am cunoscut. Ma rog, nu te-am cunoscut in realitate, dar ma simt apropiata de tine ca si cum mi-ai fi o amica veche :)
Ah… Cami >D< Mulțumesc mult, mult de tot :*
Citind am invatat o noua limba straina, aveam cat de cat habar, dar eram departe si de o minima conversatie. Iti doresc din suflet sa castigi concursul!
Mulțumesc, Marci :*
Pai uite cele pe care le-am zarit eu:
(1) Primul paragraf (P1) Randul 6 (R6) -> “motivele voastre vor motiva pe cineva să se apuce E citit” ar trebui “motivele voastre vor motiva pe cineva să se apuce De citit”
(2) Punctul 3 (P6) R2 -> “se așeza la masă Ci citea” ar trebui ” se așeza la masă Si citea”
(3) Punctul 3 (P6) R5 -> “de aceea nu a răsăTit în mine” ar trebui “de aceea nu a răsăRit în mine”
(4) Punctul 4 (P7) R1 regiunea boldata -> “vieți fără să o părăsesc definiTV” ar trebui “vieți fără să o părăsesc definitIv”
(5) Punctul 8 (P11) R5 -> “dacă atunci mă voR retrage” ar trebui “dacă atunci mă voI retrage”
Si mai e una dar me eludeaza sa o naiba…
:))) Treaba cu Karma e chiar pe bune! :))) Cum sari calul cum apare si te musca de fund, pe cuvantul meu! :)) Deci ultima mea fraza ” Si mai e una dar mA eludeaza, sa o ia naiba” Voila :)).
Poate e mai bine sa stergi comentariile mele dupa ce corectezi :).
Mersi frumos, dar bine mai vezi :)) Nu le șterg, lasă se vadă că nu-s greșeli de ortografie :P
Si mie imi place sa citesc, asa ca articolul tau mi-a mers la inima. Iar cele 10 motive sunt si ale mele. Plus unul suplimentar: ma ajuta sa adorm usor :)
– Biblioteca publica face parte din viata mea. E adevarat ca se intampla in Italia, unde se gasesc atatea carti interesante, filme, muzica, ziare, reviste, ghiduri turistice si chiar harti rutiere. Biblioteca este locul cel mai drag din oras si cel mai animat, aici vin oameni de toate felurile. As putea trai numai aici, in biblioteca. Gasesc cartile cele mai noi si ma ajuta sa invat italiana. Mi-as dori un asfel de loc in Bucuresti si astept cu interes sa vad cum este nou-deschisa Biblioteca Nationala.
– Pentru cei plecati, cartile in limba romana te ajuta sa nu iti uiti limba. Dar sunt atatia parinti, aici in Italia, care nici macar nu isi mai invata copiii limba romana, dar sa le mai dea si cate o carte in limba materna. E pacat, dar vor realiza acest lucru mai tarziu, poate prea tarziu.
– Da, uneori vine la tine exact cartea de care ai nevoie. Asa s-a intamplat cu mine si cu cartea “Mergi unde te poarta inima”, de Susanna Tamaro.
Dragă Mirela, în Parma am luat iniţiativa constituirii unui fond de carte în limba română, cu sprijunul Bibliotecii Internaţionale “Ilaria Alpi”. Suntem la început. Prietenii mei români din comunitate au donat volume în limba română, pe care le-au adus din ţară. M-am gândit că fiii noştri nu au voie să uite limba şi literatura ţării de origine. Cred că toţi trebuie să facem câte ceva, în oraşele unde ne aflăm.
Dragele mele, sunteți de admirat >D<
Mulţumim!
Letitia (oare am gresit numele?), cand ajungi pe la Bologna, iti pot da si eu cateva carti.
Dragă Mirela, îţi mulţumesc mult pentru generozitate! Te anunţ când vin, sau poţi veni tu dacă vrei şi te însoţesc la Bibliotecă să le donezi personal.
Impartasim toate cele 10 motive si poate acesta este motivul pentru care ne-am intalnit! Sper ca pasiunea pentru citit sa-ti fie rasplatita.
Poate e și acesta un motiv, dar sunt sigură că nu e doar acesta :)
De multe ori iubitul meu spune ca atunci cand vom avea un copil acesta ne va putea lua exemplu pe noi in hobby-urile pe care si le va alege. Ca degeaba il vom pune sa citeasca daca noi nu vom face asta. Sau degeaba il vom duce sa faca sport daca noi nu vom fi activi. Asadar probabil tatal tau ti-a insuflat foarte tare pasiunea pentru carti si asta e cel mai frumos motiv al tau!
Puterea exemplului este colosală, nu se compară cu nimic :)
Fix la puterea exemplului ma gandeam dupa ce ti-am scris comentariul. Se pare ca tu ai inteles ce am vrut sa zic:)
De ce citesc? Răspunsul meu e simplu: să nu fiu singur.
Fiecare dintre noi la un momentdat își pune o întrebare (sau aude una) la care nu poate răspunde. Ce facem atunci? Mergem și întrebăm pe vănzătoarea de la prăvălia din colț dacă Dumnezeu există? Desigur că nu. Citim !
Cititul nu îți va oferi, desigur, un răspuns la întrebările tale, dar (pe lângă faptul că te ajută să-ti pui mai multe întrebări) îți oferă o perspectivî asupra modului în care oamenii abordează subiectul, pun problema și încercă să răspundă la întrebare. Mai mult decăt atăt, citing putem compara ideile/concluziile noastre cu ale altora, le putem aborda din alt unghi sau dezvolta.
Nu în ultimul rănd, citesc să învăt (să mă exprim, să scriu, să interpretez, cultura generală și așa mai departe).
Aș mai fi avut câteva rânduri de adăugat, dar mă opresc aici. Nu vreau să plictisiesc pe nimeni.
Un mod amuzant de a răspunde la întrebare: http://www.youtube.com/watch?v=s1eUO6u3RN4
Mă bucur că ai răspuns atât de sincer, sper să citească cât mai multă lume comentariul tău :)
Si eu ma regasesc in toate motivele pe care le-ai enumerat, insa motivul nr. 8 mi se pare cel mai important.
Cu totii ar trebui sa ne incurajam copiii sa citeasca, ghidandu-le la inceput pasii pana in momentul in care li se cristalizeaza preferintele. Din pacate in zilele noastre copiii sunt acaparati de televiziune, internet, tablete si alte gadgeturi si cartile raman prafuite in biblioteca.
Citesc pentru a-mi largi orizonturile, pentru a afla modalitati de expunere diferite. De exemplu imi place sa citesc carti de calatorii pentru ca fiecare autor si-a descris drumul catre destinatie altfel. Sau imi place sa citesc cartile Rodicai Ojog Brasoveanu sau Tom Sharpe pentru umorul lor, ma inspira in scrierile mele. Motive sunt multe, carti sunt multe, noi sa fim dispusi :).
Cititul ne inspiră în multe din acțiunile vieții noastre :D
Citesc deoarece, de multe ori, ” discutiile ” cu cei morti ( autorii cartilor ) sunt mult mai interesante decat plictisitoarele discutii cotidiene cu cei vii. Daca nu am ce sa mai vorbesc cu lumea, exista alternativa: Citeste o carte !