Drumuri în lume

Oricât de mult mă bântuie Grecia acum, pentru că am în cap o postare despre Grecia de ceva vreme, nu pot să o scriu când afară zăpada are 10 cm. Nu pot si pace! Cum să-mi imaginez culoarea fantastică a mării și soarele care-mi ardea pielea, când eu de câte ori îmi întorc capul spre geam dârdâi din instinct?

url

Titlu: Drumuri în lume

Autor: Dan Berindei

Editura: Paralela 45, 2005

Nr. pagini: 167

Preț: 12 lei la edituraparalela45.ro

Așa că azi, mă întorc la o carte terminată recent, o carte cum n-am mai citit, grea și scrisă într-un stil care nu mi-a fost nicium lejer, dar o carte care mi-a stârnit curiozitatea până la finele celor 167 de pagini cu scris mărunt. Sunt însemnări de călătorie, însemnări din deplasările la conferințe ale istoricului român Dan Berindei, scrise chiar de el, unele la cald, altele la rece, altele… Periplurile prin lume ale unui om trecut de prima tinerețe mi s-au părut fascinante și mi-au arătat lumea prin alt filtru, total diferit…Născut în 1923 la București, Dan Berindei, mereu implicat în cercurile culturale de la noi, devine în 2006 vice președintele Academiei Române datorită realizărilor sale și a celor peste 500 de lucrări științifice publicate și celor peste 50 de cărți scrise. Nu ne vom referi la episoadele de tabloid ale vieții călătorului din această carte ci strict la experiențele sale prin Europa și în afara ei. Nu voi face referire nici la oamenii de cultură întâlniți de el prin Franța sau Italia, deși a crescut inima în mine de bucurie când am citit numele unora, cu care, am avut onoarea să interacționez și eu deloc întâmplător prin sudul Franței. Și cred că mult din cât am apreciat această carte, se datorează și acestui aspect pe care nu l-am putut trece cu vederea.

Dar să ne întoarcem la călătorii. Paginilie de jurnal de călătorie ale academicianului Dan Berindei, reprezintă impresii și comentarii din perioada 1965-1980, o perioadă deloc favorabilă intelectualilor români, dar cu atât mai interesantă pentru mine care la acea vreme nici nu eram născută. Așa că nu ma putut decât să fiu încântată peste măsură de minunatele descrieri ale Italiei anului 1972, sau ale Americii anului 1975. Jurnalul însă parcurge aproape tot globul, de la Sofia la Liege, de la Paris la Palermo, de la Aix-en-Provence la Viena sau de la Berlin până în Turcia. Toate aceste voiaje sunt presărate cu conferințe ținute despre cultura română și contextul istoric în care Romănia se zbătea să iasă la lumină în acea vreme.

Însă cel mai mult mi-a plăcut motivația acestei cărți, pe care o avem în față încă de la primele pagini. Știm că nu vom fi purtați pas cu pas pe la obiectivele turistice ale locurilor ci ni se va povesti mai mult munca din bibliotecile pariziene a autorului, discuții cu personalități ale vremii, frânturi de viață care nu ne vor mai fi accesibile niciodată, pentru că vremurile au trecut, timpurile s-au schimbat iar lumea de azi se raportează altfel la “a călători”, și totuși…

“Călătoria este o componentă esențială a vieții omenești. A vedea altceva înseamnă a cunoaște și a înțelege ceea ce este dincolo de-o existență limitată în spațiu și pe mulți alții. A ieși din tiparele propriei vieți, din hotarele cotidianului, reprezintă pentru om o năzuință firească, cu atât mai normală în condițiile mondializării. Călătoria te ajută să devii un om cu o altă putere de comprehensiune, cu un alt orizont, un cetățean al lumii. Am trăit cea mai mare parte a vieții mele înăuntrul hotarelor țării, de care am fost și mă simt puternic legat. Nimic nu poate înlocui o patrie, deși pentru unii, din păcate, astăzi termenul pare vetust și demodat! Dar am avut și prilejul – după o scurtă călătorie, în primăvara anului 1938, când încă nu împlinisem 14 ani, la Constantinopul și în Grecia –  de a cunoaște alte țări, de pe 3 continente – de a fi confruntat cu cei din afara țării mele, deși lucrul acesta a început să fie o realitate când mai aveam doar câteva luni și împlineam 42 de ani. De atunci, cu întrerupei care au însumat mai multi sau mai puțini ani, am tot călătorit.”

Călătoriți și voi cu această carte pe 3 continente, mâine poate, reușim să călătorim și până în Grecia, ninsoarea s-a oprit, soarele Greciei este, însă, tot departe…

4 comentarii

  1. Asa cum descris-o tu, cartea pare f interesanta. Experientele traite de Dan Berindei in strainatate nu pot fi decat interesante chiar si pentru noi, cei de azi, care vedem si traim lumea altfel. Tocmai de aceea, povestiri ca ale lui nu gasesti pe toate drumurile. Si, in fond, prezentul se leaga de trecut si e bine sa stim ce s-a intamplat inainte de noi, chiar daca, acum, ni se pare ca lumea s-a schimbat si nu mai avem nevoie de inaintasi.

    1. Eu ador acest gen de cărți, ador să aflu cum arăta lumea și cum călătoreau oamenii pe vremea când eu nici nu eram pe lume… mi se are fascinant :)

Dă-i un răspuns lui Bianca Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.