Buchetiera de la Florența

Să-l redescoperi pe Alecsandri în vechea bibliotecă ce ți-a stat toată copilăria sub nas, dar atunci tu erai obligat să te intereseze numai Pastelurile și eventual ceva despre Ostașii noștri, face parte din acele momente de revelație absolută. Imediat după ce am ajuns la Ineu, în decembrie, am căutat să îmi pun în geanta pentru întoarcere, câteva cărți ce musai era să le aduc la Cluj. Din una în alta, mi-au trecut prin mâini cărți vechi ce le cunoșteam prea bine. Între ele însă și un volum din prozele lui Alecsandri: “hm, proze? parcă am auzit că a scris ceva proze, dar cât or fi de bune?” Și așa am început cu Prefața ca să văd când și cum a lăsat “marele poet” versul pentru frază, dar, “hopa, se pare că de fapt a fost invers… multe am mai învățat la școală, dar asta ba”.

Inițial am fost atrasă de o povestire despre Africa, dar am abandonat-o după 3 pagini (voi reveni la ea), când am văzut că există în volum una despre Italia și mai mult decât atât, era despre Florența și ESTE prima scriere în limba română a autorului. Columb când a descoperit America nu cred că a fost mai surprins ca mine în acel moment. Inutil să vă spun că am citit-o pe nerăsuflate. Nu, nu este atât de alertă și nici atât de zbucuimată, dar este ATÂT de frumoasă!!

Așa că îmi permit azi să nu o povestesc ci să vă dau doar câteva mostre din ea, îndemnându-vă cu cea mai mare căldură posibilă, să o cititi și voi. E scurtă și în pofida limbajului vechi, merge repede. O să vi se lipească de suflet, este o poveste de dragoste în care foarte vag remarci pentru ce sau cine este această dragoste, dar de simțit o simți și tu, nu ai cum să NU. Vă mai spun doar că, acea călătorie în Italia, evocată metaforic în această povestire, are la bază iubirea autorului pentru o tânără pe care a însoțit-o în Europa la tratament, această trecând în neființă pe vaporul care îi readucea în țară. O să simțiți durerea printre rândurile acestei povești…

“… căci obiectele de artă sunt atât de multe în Italia și mai ales cu așa talent lucrate, încât călătorul nu mai are vreme nici să gândească, ci își simte ființa cufundată într-o mirare îndelungată și plină de plăceri. ” (pag. 47, ediția BPT; 1984)

P1250273

“În Italia cafinelile sunt toată ziua pline de consumatori, din pricina căldurilor nesuferite care aduc pe om într-un fel de moleță foarte plăcută; pătruns de fluidul magnetic în care creierii înoată, te simți furat de o somnărie ușoară și toată ființa ți se cufundă în sânul unei lene poetice, cunoscută în Italia sub denumire de dulce far niente.” (pag. 49, ediția BPT; 1984)

P1250253

“… toate în ea erau făcute pentru plăcere; gura ei care legăna un zâmbet melancolic; talia sa zveltă și delicată, mâinile ei mai fragile decât florile ce ținea… toate aveau o atragere ascunsă care îți aprindea închipuirea.” (pag. 50, ediția BPT, 1984)

P1250647

“Tinerețea este ca un copac mic și fraged; cele mai slabe vânturi sunt furtune pentru el.” (pag. 54, ediția BPT, 1984)

P1250327

* mi-am permis să ilustrez cu poze făcute de mine în 2011, cu un pic de imaginație poate reușim să regăsim atmosfera de atunci ;)

12 comentarii

  1. Bia, stii de cand nu am mai citit o carte care sa fi fost scrisa in acest dulce grai? Cred ca de cand eram eleva. O caut la biblioteca saptamana viitoare.

  2. Mereu mă reîntorc la cei vechi, clasici, şi îi citesc/ recitesc cu plăcere. Mă bucur că l-ai redescoperit pe Alecsandri şi altfel. Poate acum a fost momentul… :) Probabil dacă citeai Buchetiera la 15 ani nu te impresiona. Dar aşa, fiindcă ai fost în acel oraş, ai şi tu nişte experienţe, ai văzut cu totul diferit locul, povestea. Zic eu… :)

  3. @Vienela: sa-mi spui dacă o găsești și cum ți s-a părut :*

    @Mira: da, categoric acum a fost momentul ei și cred că momentul fiecarei cărți despre un loc devine mai “de destin” după ce deja ai propria poveste despre locul respectiv :*

  4. hmm ia sa caut eu in biblioteca pentru ca imi amintesc ca am ceva de Alecsandri. Fragmentele sunt f frumos ales si pozele si mai frumoase :D Sper sa gasesc ceva daca nu ma pun pe cautat pe net pentru ca mi-e dor sa citesc povesti din alte vremuri.

  5. am avut ocazia sa locuiesc acolo cateva luni in vacanta de vara. frumoasa tara, frumosi oameni, cu mancarea nu prea m-am impacat dar eram mica, ce stiam eu la vremea aia :D?…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.