Bârlogul lui Faust

Merg susținut la Biblioteca Centrală Universitară din Cluj, de 3 ani de zile. Știu că ea se numește Lucian Blaga în cinstea marelui scriitor, știam povestea “exilării sale” la BCU după ce i s-a desfințat catedra de la Universitate, dar niciodată nu mă gândisem cu adevărat care a fost biroul său. De fapt mă gândeam că a fost o incăpere obisnuită care acum o fi ocupată de vreo secretară…

Reptet, merg de 3 ani, mă învârt prin Bibliotecă ca la mine acasă.. și totuși abia săptămâna trecută am zis: hai să cobor de la etajul 2 la etajul 1 prin cealaltă parte a scărilor, pe unde nu cobor de obicei (asta nu înseamnă că nu am mai coborât). Ei… la jumătarea lor (undeva pierdut între etajul 1 și 2) există o ușă mica parcă desprinsă din Alice în Țara Minunilor, pe care citesc cu litere mari “Bârlogul lui Faust”. Mă apropii și nu-mi vine a crede… văd numele lui Blaga și explicația: cum că în perioada imediat următoare destituirii de la Catedra de Filosofia Culturii, lui Blaga i se oferă un post mic la bibliotecă. Aici, pe acea ușă micuță intra marele (propiu+figurat) poet și filosof, să lucreze cât era ziua de lungă. Aici l-au vizitat foști studenți, aici este locul la care face referire în scrierile lui când vorbește de perioada bibliotecii și mai ales aici își scrie sârguincios traducerea la Faust (cea mai bună din literatura română). Aici, acolo… în Bârlogul lui Faust. N-au trecut decât 50 de ani de la moartea sa și probabil cam 60 de când cobora și urca și el scările prin același loc ca și mine.

Am găsit răspunsul și am tremurat puțin înaintea lui, acolo între “nebănuitele trepte”… chiar sub nasul meu, pe unde mă purtau mereu pașii fără să ridic puțin privirea. Nu știu dacă se poate intra acolo, dar mi-am imaginat un birou micuț și învechit (cum altfel poate fi un bârlog?).

Ușa aceea micuță, încăperea acea cu iz claustrofofic, mă fac să vă respect ceva mai mult domnule, Blaga!  Mă bucur că pașii mi-au fost “îndrumați” întracolo. A fost ceva magic.