Moartea la Veneția

Titlu: Moartea la Veneția

Autor: Thomas Mann
Traducere: A. Phillipide, A. Voinescu, L. Iliescu
Editura: Sfynx, 1991
Nr. Pagini: 104
Nota: 10/10 (simply beautiful)
Pret: 7 lei, anticariat Cluj

Ah… Thomas Mann…

Nu fac parte nici de această data dintre cei care l-au citit de Th. Mann cu abnegație și care știu pe de rost pasaje din Muntele Vrăjit sau Doctor Faustus, dar această povestire scurtă, Moartea la Veneția este fermecătoare. Este una dintre cele mai artistice povestiri pe care le-am citit.

Volumul în care este introdusă cuprinde 9 povestiri dar ea răsare între ele ca un mac roșu într-un lan de grâu. Povestea scriitorului Gustav Aschenbach, cel cotropit de dorința evadării este minunată. După îndelungi perioade de gândire alege să plece la Veneția (superbe descrieri). Ajungând acolo cu vaporul (care mereu mi s-a părut cel mai boem stil de a călători), Aschenbach îl întâlnește la hotelul în care se cazează pe El, un tânăr polonez cu trăsături deosebite (mi-l imaginam ca pe un Narcis exemplar), par blond cârlionțat, ochi albaștri limpezi, un tânăr fermecător, destul de copilandru, dar de o frumusete electrizantă. De pe margine m-am îndrăgostit și eu de el și cred că oricine ar face-o.

Bătrânul scriitor se îndrăgostește nebunește de băiat, este o dragoste tandră, dar chinuitoare pentru că de lângă tot greul sitației ei se mai lovesc și de bariera lingvistică. În plus tânărul polonez se află la Veneția cu familia sa protectoare. Scriitorul este pus în fața unei iubiri nemaiîntâlnite, o iubire pe care vrea din suflet să o respingă dar care pune stăpânire pe inima lui. Deși refuză sistematic să-și accepte sentimentele în primă instanță, întâlnirile zilnice cu chipul băiatului, care-l face să uite de tot și de toate îl transformă în tot ceea ce nu ar fi crezut că poate deveni.

El ignoră zvonurile conform cărora în Veneția se răspândește cu repeziciune o epidemie de holeră și pe când toată lumea se pregătește să își scurteze vacanța el este decis să mai rămână atâta timp cât mai poate beneficia de prezența băiatului cu chip de înger.

Chiar în ziua când băiatul pleacă înapoi în Polonia cu familia lui, Aschenbach se stinge pe plajă chinuit de inima frântă a iubirii neîmplinite, dar și de holera care-l ajunsese. Moartea făcuse o vizită la Veneția pentru un scriitor bătrân, dar nu înainte ca viața sa-i mai ofere ceva și anume o iubire târzie, totală și inedită, poate chiar iubirea pe care a așteptat-o toată viața.

Deși am citit această carte anul trecut, parcă nu am putut să cuprind în cuvinte până acum nimic din cea aș fi vrut să zic despre ea. Și totuși faptul că am văzut de foarte curând filmul A Single Man (în care am găsit similitudini surprinzătoare cu cartea) am zis că este momenul să o abordez cât de cât. O recomand din suflet, este o povestire scurtă dar foarte frumoasă, foarte sensibilă sau cel puțin așa am găsit-o eu.

4 comentarii pentru “Moartea la Veneția

  1. E un pic inspirata din realitate povestea… La batranete Mann se indragosteste de un chelner care lucra in hotelul in care scriitorul statea cu sotia lui. Povesteste Suskind in ‘Despre iubire si moarte’…

  2. @Anca: știam faza cu dragostea lui Mann de la bătrânețe, fiul său chiar o povestește în memorii happy

    @Ana: știam și de film, nu l-am văzut, dar s-ar putea să-mi fac rost de el happy

  3. Si mie mi-a placut foarte mult Der Tod in Venedig. Ca de fiecare data am ramas impresionata de profunzimea gandirii lui Mann si incantata de alegerile lui lexicale. E incredibil talentul literar al lui T, Mann! Si modul in care el intelege sa insereze o multime de trimiteri la mitologie pe care le impleteste asa de frumos pe un fundal filosofic foarte profund si complex.
    Ai citit Tonio Kroeger (tot de T. Mann)? E anterioara acestei nuvele, dar reprezinta perechea ei in opera lui Thomas Mann.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*


Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.