Tot n-am pozele alese, îmi pare rău, dar pentru că prea multă lume m-a întrebat de escapada noastră în Italia, am decis să scriu o “mică” introducere cu păreri aproape la cald, despre o zonă în care acum am ajuns prima dată. Cum mi s-a părut, ce am făcut, ce nu mi-a plăcut etc.
Vino dragostea mea
Marea te așteaptă și ea
Vino să-mi fii mereu
Barca pe valuri a visului meu…
Cu siguranță cunoașteți această melodie. Eu o ador, mă topesc de dorul mării și involuntar o asociez pe Mădălina cu o vacanță la Marea Neagră. Sunt aproape 3 ani de când Mădălina nu mai este și 4 ani de când eu am fost ultima dată la mare în România.
Fără cuvinte… știți ce greu mă urnesc la scris după câteva zile atât de pline de explorare și de frumos? Azi vă arat printr-o singură imagine/locație pe unde am hălăduit, împachetând totul în ceea ce Carmen a denumit sugestiv Miercurea fără cuvinte. Vin și poveștile!
Milano
Vă doresc noapte bună, nu chiar de la lumina din Piața Domului, dar de undeva de la 10 minute cu metroul de el. L-am văzut azi, este surprinzător, uimitor și desăvarșit. La fel este și orașul, da Milano, acela despre care multă lume spune că nu este chiar cel mai frumos oraș italian. Mie mi se pare desăvarșit și cu adevărat frumos… și mare, foarte mare…
Sunt uimită de Italia, încă sunt uimită, dar o să vă povestec mai multe despre uimirile mele la întoarcere, ca de obicei, cu mențiunea că voi abera ceva mai mult pe tema asta și pe www.viziteazaitalia.com, atunci cand o să-i vină randul :)
A! și vă doresc un weekend cu soare, pentru asta mă rog și eu pe aici… Buonanotte!
Asta cu “pe vremea voastră” știu că dacă nu a devenit stresantă încă, va deveni cât de curând. Dar totuși, cum cei care mă citiți ați cam trecut de 20 și ceva de ani sau 30 și ceva de ani, cred că nu mă pot raporta la voi ca la cei care mai merg acum în tabele și excursii școlare, am încercat să evit formularea, însă chiar asta am vrut să spun…
Nu m-am putut abține, deși am zis că nu mă mai ating de subiect, dar vreau să vă întreb dacă aveți și voi cumva o relație cu love/hate cu serialele, filmele seriale? Măi, eu am … Sunt ca microbii, le iei fără să-ți dai seama, sunt ca semințele de floarea soarelui, zici că e ultima deoarece îți simți buzele aiurea de la sarea de pe ele, dar nu te oprești din mâncat și în cele din urmă aș zice că sunt ca și călătoriile, odată ce le prinzi gustul tot mai vrei, căci e frumos, interesant, descoperi lucruri noi despre tine în timpul lor, este palpitant și aproape de fiecare dată se termină cu cliffhanger… Asta-i fascinanta lume a serialelor TV… Hmmm…
Aflată în nordul Croației și al Mării Adriatice, între golfurile Trieste și Kvarner, peninsula Istria are o istorie bogată și destul de zbuciumată datorită faptului că a fost cucerită de nenumărate ori. O parte importantă, însă, din trecutul ei a fost sub ocupație venețiană. Acesta este și motivul pentru care arhitectura ei seamănă extrem de mult cu arhitectura italiană, iar atmosfera piețelor sale pare a fi ruptă din ghidurile turistice despre… Italia. Mereu am spus că dacă ar fi să îmi fac vacanțele în Croația, le-aș împărți astfel încât una să fie în întregime în peninsula Istria.
Ce este de văzut în Peninsula Istria: